Tarniţa: Hidroelectrica a cheltuit peste 19 mil. lei, dar nu se cunoaşte încă fezabilitate proiectului

Corpul de control al Departamentului pentru Energie a finalizat analiza privind cheltuielile efectuate de Hidroelectrica privind fezabilitatea proiectului hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, din care reiese că, deşi s-au cheltuit peste 19,3 milioane de lei, nu se ştie încă dacă proiectul este fezabil sau nu.
Economica.net - mar, 13 mai 2014, 09:49
Tarniţa: Hidroelectrica a cheltuit peste 19 mil. lei, dar nu se cunoaşte încă fezabilitate proiectului

‘Corpul de Control al Departamentului pentru Energie a finalizat analiza privind cheltuielile efectuate de SC Hidrolectrica SA pentru studiile realizate în perioada 2003-2014. Suma totală cheltuită a fost de 15,6 milioane lei fără TVA (19,3 milioane de lei cu TVA – n.r.). Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a transmis Consiliului de Administraţie al SC Hidro Tarniţa SA să prezinte un plan de acţiuni, conform căruia proiectul hidrocentralei să beneficieze de informaţiile obţinute în urma realizării studiilor, chiar dacă acestea nu conţin toate concluziile privind fezabilitatea sau nefezabilitatea proiectului’, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie remis, marţi, AGERPRES.

De asemenea, Departamentul pentru Energie a solicitat Consiliului de Administraţie al SC Hidro Tarniţa SA să finalizeze studiile de fezabilitate privind proiectul în cauză la costuri minime, cu o eficienţă ridicată în cheltuirea banilor societăţilor de stat prezente în acţionariat, se mai precizează în comunicat.

‘Proiectul Tarniţa este unul strategic pentru România’, subliniază oficialii Departamentului.

Ministrul delegat pentru Energie a dispus în data de 5 mai Corpului de Control al Departamentului pentru Energie realizarea unei analize în privinţa cheltuielilor efectuate până în prezent pentru realizarea proiectului hidrocentralei de acumulare şi pompaj Tarniţa – Lăpuşteşti.

Proiectul de realizare a centralei de acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti a fost discutat pentru prima dată în România în urmă cu aproximativ 40 de ani, când au fost efectuate şi cercetările pentru depistarea celui mai bun loc. Locul de construcţie al hidrocentralei a fost ales dintr-o serie de aproximativ 20 de amplasamente din toată ţara, datorită, printre altele, căderii foarte bune de apă şi a poziţionării.

Societatea Hidro Tarniţa SA a fost înfiinţată la 1 noiembrie 2013 pentru realizarea proiectului Centrala Hidroelectrica cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarniţa – Lăpusteşti, având ca acţionari Complexul Energetic Hunedoara SA şi SC DFEE Electrica SA.

În acordul de înfiinţare a Hidro Tarniţa s-a convenit ca acţionarii să aprobe, după înregistrarea societăţii, majorarea capitalului prin aport de capital, subscris şi vărsat integral în numerar de Complexul Energetic Hunedoara, DFEE Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Complexul Energetic Oltenia, astfel încât, după această primă subscriere, capitalul social al societăţii să reprezinte echivalentul în lei a 12 milioane euro, respectiv câte 2 milioane de euro (8,9 milioane lei) pentru fiecare dintre cei şase acţionari.

Angajaţii Hidro Tarniţa vor avea în acest an un salariu mediu lunar de 7.910 lei/persoană, determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2014 publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial.

Tot potrivit bugetului, compania va investi în acest an 15,6 milioane de lei pentru pregătirea, dezvoltarea şi autorizarea proiectului hidrocentrale, iar cea mai mare parte a investiţiilor, respectiv 9 milioane de lei, va merge pentru achiziţia şi securizarea terenurilor.

Cheltuielile cu bunurile şi serviciile sunt de 3,3 milioane de lei, iar cele cu personalul, de 2,9 milioane de lei.

Compania va avea venituri totale de 6.000 de lei şi cheltuieli totale de 6.000 de lei, rezultând un profit brut zero.

Te-ar mai putea interesa și
Fabrice Cambolive, Renault Group: Așteptările mele în ceea ce privește România nu se referă doar la fabrică, ci și la piață
Fabrice Cambolive, Renault Group: Așteptările mele în ceea ce privește România nu se referă doar la fabrică, ci și ...
Fabrice Cambolive, Chief Growth Officer al grupului Renault, din care face parte și Dacia, și CEO al mărcii franceze, consideră că atât uzina din Mioveni, cât și piața auto românească,......
Paradoxul României într-un nou raport internațional: infrastructura digitală este cea mai bună din regiune, rezultatele sunt cele mai slabe. Bulgaria și Serbia trec în fața României la digitalizare
Paradoxul României într-un nou raport internațional: infrastructura digitală este cea mai bună din regiune, rezultatele ...
România are cele mai bune premise pentru digitalizare în Europa de Sud-Est, dar obține cele mai slabe rezultate în transformarea ...
PREMIERĂ Statul nu mai este fără concurență la FIDELIS și Tezaur. Metoda prin care iei de la bancă dobânzi cât cele de la  titluri – Calcule concrete
PREMIERĂ Statul nu mai este fără concurență la FIDELIS și Tezaur. Metoda prin care iei de la bancă dobânzi cât cele ...
Statul nu mai este fără concurență în lupta pentru banii românilor care vor să economisească printr-o metodă sigură, ...
Avertisment pentru producătorii români de cosmetice. Vânzările K-Beauty cresc cu peste 10% anual în marile lanțuri de hypermarketuri. Studiu de caz Kaufland
Avertisment pentru producătorii români de cosmetice. Vânzările K-Beauty cresc cu peste 10% anual în marile lanțuri ...
Produsele coreene de înfrumusețase au devenit vârful de lance al categoriei în marile lanțuri de hypermarketuri. Unele ...