Anunț surpriză al șefului Poștei. Tarom, preluată de Poșta Română: Există o compatibilitate naturală în zona logistică

Conform informațiilor Economica, intenția conducerii Poștei de a se implica în restructurarea și eficientizarea Tarom nu se oprește la nivel declarativ, existând deja unele discuții concrete în acest sens. Ștefan a făcut declarația privind Tarom la „Free Market Road Show”, o conferință cu invitați din mai multe țări dedicată susținerii piețelor libere, într-un context în care șeful Poștei vorbea despre nevoia unei mai mari deschideri către piață și a unor reglementări mai laxe.

„Poate părea un contrast curios: o companie de stat care susține mai puțină intervenție din partea statului. Dar exact asta ne arată experiența practică, că autonomia și disciplina financiară sunt nu doar posibile, ci și esențiale. Chiar și în cazul serviciului poștal universal, unde percepția generală este că funcționează cu sprijin bugetar, realitatea e alta. Poșta Română își susține întreaga activitate din fonduri proprii. Avem relații contractuale cu instituții publice pentru anumite servicii de interes național, dar nu beneficiem de alocări directe de la buget. Suntem o companie care își gestionează singură resursele și își asumă responsabilitățile cu mijloace proprii. Scopul nostru e clar: funcționare eficientă, echilibru financiar și capacitate de adaptare. În ultimii ani, am arătat că se poate administra performant chiar și o infrastructură națională complexă, cu un impact social semnificativ. Totuși, progresul e îngreunat de obstacole instituționale adânc înrădăcinate. Nu e vorba doar de reglementări sectoriale. Sunt blocaje în procesele decizionale, bariere în investiții și lipsă de flexibilitate în organizare. Toate acestea reduc capacitatea de a moderniza rapid și coerent”, a spus Valentin Ștefan la evenimentul mai sus amintit.

Referitor la Tarom, șeful Poștei a declarat: „Listarea companiilor de stat la bursă ar putea schimba radical acest model. Înseamnă reguli clare, evaluări obiective și responsabilitate asumată. Ar obliga la o schimbare de cultură, una bazată pe transparență și rezultate. Pentru entitățile care încă nu pot susține acest ritm, integrarea într-un cadru funcțional deja stabil poate fi o opțiune sănătoasă. În cazul nostru, există o compatibilitate naturală cu TAROM în zona logistică, ceea ce ar putea duce la o folosire mai inteligentă a infrastructurii publice (…). Fără a depinde de fonduri publice, gestionăm o companie de stat cu mijloace proprii și viziune de dezvoltare.”

Când a mai fost TAROM de vânzare

Ideea listării TAROM nu este nouă. În 2011, Guvernul aprobase vânzarea la Bursă a 20% din acțiunile companiei. Decizia a rămas însă la stadiul de intenție până în 2015, când guvernul condus de Victor Ponta începuse negocierile pentru vânzarea unui pachet de 51% din capitalul social al TAROM.

Pandemia s-a suprapus peste probleme financiare al TAROM, astfel că fostul premier, Marcel Ciolacu, a căutat în primăvara anului trecut investitori pentru compania de stat, care aștepta undă verde de la Comisia Europeană pentru un ajutor de stat.

Sorin Grindeanu, șef la Transporturi, declara în urmă cu o lună că TAROM a încheiat 2024 cu profit, dar nu a precizat și cât.

Bugetul de venituri și cheltuieli pentru 2024 prevedea un profit net de 55,6 milioane de euro. 

TAROM a transmis luna trecută la solicitarea Economica.net că situațiile financiare nu erau încă încheiate.

2007 a fost ultimul an cu profit pentru compania de stat. În 2023, societatea a realizat o cifră de afaceri de 1,25 de miliarde de lei și raporta o pierdere de 87 de milioane de lei. Rezultatele din primul semestru al anului trecut au fost ușor îmbunătățite.

Veniturile din exploatare, adică din activitatea de transport, au fost de 562 de milioane de lei, sub valoarea de 688,8 milioane de lei care a fost bugetată. Față de prima jumătate din 2023, veniturile sunt mai mari cu 12 milioane de lei.

Tot pentru primul semestru din 2024, TAROM a raportat un profit de 166,8 milioane de lei, față de o pierdere de peste 50 de milioane de lei raportată pentru primul semestru din 2023.

Marea reformă de la Poşta Română

Compania Naţională Poşta Română a eliminat 75% din posturile de la nivel central, de la 1.200 la 300 de angajaţi, în timp ce, la nivel naţional, numărul total de angajaţi a fost redus cu 18%, de la 25.000 în iunie 2021 la 20.500 în prezent, se arată într-un comunicat al companiei. „Poşta Română a implementat o restructurare profundă a aparatului administrativ, eliminând 75% din posturile de la nivel central, de la 1.200 la 300 de angajaţi. La nivel naţional, numărul total de angajaţi a fost redus cu 18%, de la 25.000 în iunie 2021 la 20.500 în prezent, fără a afecta calitatea serviciilor. De la începutul anului 2025, numărul angajaţilor din Administraţia Centrală s-a diminuat cu 67 de posturi, reprezentând un procent semnificativ de 20%, generând o economie anuală de aproximativ 10.000.000 lei la bugetul companiei”, se precizează în documentul citat.

Până în prezent, optimizările au condus la economii totale de 151,3 milioane de lei, dintre care 122,4 milioane de lei reprezintă economii nete, excluzând beneficiile generate de mobilitatea salariaţilor.

Potrivit comunicatului, pe fondul reducerii birocraţiei, cererea pentru serviciile Poştei Române este în creştere semnificativă. Segmentul de curierat a marcat o redresare importantă în 2024, cu o creştere de 11% a veniturilor, după o perioadă prelungită de declin.

„Această performanţă este rezultatul strategiei agresive de recâştigare a competitivităţii pe piaţa de curierat. Poşta Română rămâne un pilon esenţial al infrastructurii logistice şi poştale din România, continuând transformarea şi modernizarea pentru a răspunde cerinţelor actuale ale pieţei. Compania continuă să facă toate demersurile pentru a deveni o structură eficientă, suplă, în cadrul căreia deciziile şi responsabilităţile sunt descentralizate, principalul scop fiind acela de satisfacţie a clienţilor deserviţi”, se mai precizează în document.

POZA CE ILUSTRAZĂ ARTICOLUL ESTE GENERATĂ CU AJUTORUL AI