Tătarii din Crimeea acuză Rusia că a ales ‘represiunea’ în raporturile cu ei

Dacă la început a căutat să coopereze cu tătarii, minoritate musulmană ce reprezintă 12% din populaţia Crimeii, ‘în prezent Kremlinul a ales un scenariu al represiunii’, a declarat şeful istoric al tătarilor şi fost disident sovietic Mustafa Djemilev, în cursul unei conferinţe de presă la Kiev.

Djemilev şi alt lider tătar, Refat Ciubarov, au interdicţie să intre în Rusia, deci şi în Crimeea, pentru cinci ani.

Ciubarov a acuzat, de asemenea, FSB (Serviciul de Securitate al Rusiei/ex-KGB) că exercită presiuni asupra opozanţilor în Crimeea.

‘Practic, oricine are o poziţie militantă are dreptul la o întâlnire cu FSB’, a afirmat el.

După trei săptămâni de ocupaţie de către forţele ruse, Moscova a anexat în martie peninsula Crimeea, ca urmare a unui referendum considerat ilegal de Kiev şi de comunitatea internaţională.

Cei circa 300.000 de tătari din Crimeea au boicotat masiv votul şi spun că se confruntă cu dificultăţi după instalarea autorităţilor ruse.

Într-un raport publicat în luna mai, ONU a denunţat ‘hărţuirea’ şi ‘persecuţiile’ la care sunt supuşi tătarii din Crimeea, în majoritate ostili alipirii de către Rusia a peninsulei.

Această comunitate turcofonă a fost acuzată de colaborare cu Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi deportată în Asia Centrală, unde mai mult de jumătate dintre membrii săi au murit de foame şi diverse maladii.

Tătarii au început să revină în Crimeea sub regimul lui Mihail Gorbaciov şi au devenit cetăţeni ucraineni după proclamarea independenţei Ucrainei în 1991.