Tătaru, ING: În 2021, statul se va împrumuta cu circa 7 miliarde de euro la extern şi 4 miliarde lei la intern pentru un deficit de 7,3% din PIB

Deficitul bugetar de 9,8% din 2020 este cel mai mare înregistrat de România din 2007 până în prezent. Valentin Tătaru remarcă faptul că luna decembrie 2020 a marcat cel mai mare deficit lunar înregistrat vreodată, de 17,9 miliarde lei. 

Deficitul ca procent în veniturile totale.

În termeni nominali, decembrie 2020 a marcat cel mai mare deficit lunare înregistrat vreodată, de 17.9 mld lei

De altfel, anul 2020 este caracterizat şi de alte recorduri negative: ponderea deficitului în total venituri la maxime istorice, ponderea salariilor publice și a cheltuielilor sociale în veniturile totale a ajuns tot la maxime istorice, la 77,1%. În schimb, evoluţia deficitelor gemene este mult mai îngrijorătoare: „începând din noiembrie 2020 (cele mai recente date disponibile), deficitul balanței comerciale era cu 6,0% mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2019, sugerând probleme fundamentale de competitivitate pentru economie”, arată analiza semnată de economistul şef al ING Bank. De altfel, Tătaru apreciază că deficitulde cont curent a închis din această cauză la aproximativ 4,7% din PIB.

Ponderea salariilor publice şi a cheltuielilor sociale în total venituri

Pentru 2021, Valentin Tătaru anunţă că va fi păstrată estimarea ING Bank de 7,3% deficit bugetar. Faţă de un deficit de 9,8% în 2020, finanţarea unuia de 7,3% în 2021 ar înseamnă că nevoile de finanțare ar trebui să fie doar marginal mai mici.

„Comparativ cu 2020, când România a emis aproape 12 miliarde de euro în euroobligațiuni (plus circa 2,3 miliarde de euro pe piața locală), este probabil ca în 2021, Ministerul Finanţelor să îşi dorească o finanţare mai mare pe euro şi una mai mică pe lei. Ne așteptăm la o emisiune decentă aş spune în jur 7 miliarde de euro prin euroobligațiuni. În acelaşi timp, emisiunea de obligațiuni cu amănuntul în lei ar putea crește, de asemenea, dar este puțin probabil să atingă o dimensiune mult mai mare comparativ cu estimarea noastră de 4 miliarde de lei emise în 2020″, arată analiza băncii.

Economistul şef al ING Bank consideră că vor fi necesare unele măsuri fiscale (mult așteptate) pentru a declanșa un ciclu de consolidare. În acest context, Tătaru consideră că măsurile fiscale pot fi echilibrate şi disipate pe mai multe sectoare, ceea ce ar însemna că eventualele creşteri de taxe nu trebuie să fie spectaculoase ca dimensiune și impact. „Un „puțin din tot” ar trebui să aducă rezultate bune”, concluzionează Valentin Tătaru.