Tătaru, ING: Lărgirea coridorului echivalează cu o majorare de încă 0,25% a dobânzii cheie. Cheltuielile de Sărbători ale Finanţelor ar putea-o anula însă

Prin extinderea coridorului de variaţie dintre dobânzile la depozite şi cele la credite oferite de BNR băncilor comerciale, banca centrală a mai adăugat practic 25 de puncte de bază la dobânda de politică monetară pe care a majorat-o azi de la 1,5% la 1,75%,este de părere Valentin Tătaru, economist şef ING Bank. Acesta arată că dobânda cea mai importantă în piaţă acum este dobânda Lombard de 2,5% şi nu dobânda cheie. Acest lucru este posibil în actuale condiţii de lichiditate. Dacă însă Ministerul Finanţelor va da drumul la cheltuieli în luna decembrie, dobânda de politică monetară îşi va realua poziţia dominantă în piaţă.
Gabriela Ţinteanu - mar, 09 nov. 2021, 21:59
Tătaru, ING: Lărgirea coridorului echivalează cu o majorare de încă 0,25% a dobânzii cheie. Cheltuielile de Sărbători ale Finanţelor ar putea-o anula însă

Banca Națională a României (BNR) a majorat uşor surprinzător dobânda cheie cu 25 de puncte de bază, până la 1,75%, față de creșterea de 50 de puncte de bază pe care au aşteptat-o analiştii din piaţă.

„Prin lărgirea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,75 puncte procentuale, de la ±0,50 puncte procentuale, BNR a realizat, în esență, o altă creștere de 0,25 puncte procentuale, pe lângă creșterea de 25 puncte de bază (BP) a ratei dobânzii cheie. Acest lucru se datorează faptului că, în contextul actual al pieței, nivelul ratei lombarde – care este acum stabilit la 2,50% – este mai relevant decât nivelul ratei cheie. Cu toate acestea, această logică ține doar atâta timp cât condițiile de lichiditate rămân limitate, iar în prezent sunt. În cazul în care Ministerul Finanțelor se angajează spre sfârșitul anului în cheltuieli mai impetuoase, ceea ce ne așteptăm să se întâmple, condițiile de lichiditate s-ar putea îmbunătăți considerabil, făcând din nou relevantă rata cheie”, arată Valentin Tătaru, economist şef al ING Bank în analiza sa asupra deciziei BNR.

Noile proiecții ale BNR privind inflația vor fi prezentate pe 11 noiembrie. Deocamdată, știm că prognozele actualizate arată o „înrăutățire suplimentară semnificativă… sub impactul puternic al șocurilor pe partea ofertei”. În conformitate cu așteptările noastre, BNR vede că inflația generală va reveni doar la intervalul țintă de 1,5%-3,5% în trimestrul trei al anului 2023.

Referitor la activitatea economică, BNR notează că excesul de cerere agregată s-a redus probabil în trimestrul al treilea și că accelerarea creșterii așteptată pentru trimestrul 3T21 se va datora „performanței foarte bune a agriculturii”. Având în vedere încetinirea destul de pronunțată a activității în sectoarele industrial și construcții și oboseala vizibilă a creșterii în spațiul de retail, ipotezele pentru agricultura din trimestrul III trebuie să fie extrem de puternice pentru a realiza o accelerare de peste 1,9% a ritmului trimestrial de creștere a PIB. Cifrele rapide ale PIB-ului din al treilea trimestru vor fi publicate pe 16 noiembrie.

Economistul ING Bank crede că BNR va încerca să limiteze ciclul de majorare a ratei pe cât posibil, dar având în vedere contextul inflaționist și comportamentul băncilor centrale din Europa Centrală (Polonia, Cehia şi Ungaria), s-ar putea să nu aibă de ales decât să continue ciclul de înăsprire până când ajunge la un nivel terminal, de 3,00% la mijlocul anului 2022. „La următoarea ședință a Consiliului de administrație din 10 ianuarie 2022, BNR ar putea merge pe aceleași direcții, oferind o majorare a ratei cheie de 25 pb și readucerea coridorului de dotări permanente la ±1pp față de actualul ±75bp. Multe vor depinde, însă, de deciziile luate de băncile centrale din Polonia, Cehia și Ungaria, deoarece diferența de dobândă trebuie să rămână predominant pozitivă pentru România”, concluzionează Valentin Tătaru.

 

Te-ar mai putea interesa și
Pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei au adus peste 1,3 miliarde de lei la Fondul Sănătăţii în patru luni, efect direct al eliminării excepţiei de la plata CASS prin Legea 141 – analiză
Pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei au adus peste 1,3 miliarde de lei la Fondul Sănătăţii în patru luni, efect ...
Efectele Legii 141 din 2025, care a corectat mai multe inechităţi istorice din finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate, în a patra lună de la aplicare: peste 1,3 miliarde de......
6 din 10 mașini noi vândute în Europa sunt SUV-uri. Dacia Duster și Ford Puma, printre cele mai căutate
6 din 10 mașini noi vândute în Europa sunt SUV-uri. Dacia Duster și Ford Puma, printre cele mai căutate
Piața auto europeană a suferit o transformare semnificativă în ultimii ani, SUV-urile ocupând locul central. În 2025, ...
Atac american în Venezuela? Declarație ambiguă a lui Trump
Atac american în Venezuela? Declarație ambiguă a lui Trump
Preşedintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu publicat vineri, că Statele Unite au distrus săptămâna ...
Ministrul Sănătății: În a doua parte a anului 2025 plățile din PNRR au crescut cu 240%
Ministrul Sănătății: În a doua parte a anului 2025 plățile din PNRR au crescut cu 240%
Implementarea proiectelor din PNRR și accelerarea mecanismelor de plată și de susținere a beneficiarilor au fost o prioritate ...