Televiziunea rămâne rege. Care sunt principalele surse de informare pentru europeni – Eurobarometru social media

La nivel european, în ceea ce priveşte sursele de informare utilizate, 71% au indicat televizorul. Pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, sursa cea mai utilizată o reprezintă platformele de comunicare socială (65 %), scrie Agerpres.

Dacă 42% dintre persoanele intervievate au apreciat că televiziunea a devenit mai importantă pentru ei în ultimul an, 25% percep o importanţă sporită a platformelor de comunicare socială.

Rezultatele studiului relevă o combinaţie de consum activ şi pasiv de informaţii cu caracter social şi politic pe social media, mulţi utilizatori căutând intenţionat conţinut (66%), în timp ce 76% îl întâlnesc în mod neaşteptat în timpul navigării ocazionale.

Respondenţii sondajului interacţionează cu conţinut social şi politic pe platformele de comunicare socială, în principal citind sau vizionând conţinut în feed (38 %) sau apreciind sau reacţionând la postări (36 %).

În ceea ce priveşte expunerea şi răspunsul la dezinformare, 66 % dintre respondenţi au considerat că au fost expuşi la dezinformări şi ştiri false cel puţin uneori în ultimele şapte zile. Deşi 61 % se simt încrezători că pot recunoaşte dezinformarea atunci când o întâlnesc, aproximativ trei din zece nu au încredere în propria capacitate de a recunoaşte dezinformarea.

Peste o treime din respondenţi (37 %) au indicat că urmăresc influenceri sau creatori de conţinut. În rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, rezultatul creşte la 74%. Dintre respondenţii care urmăresc creatori de conţinut, 39% au urmărit recenzii ale acestora şi 38% comentarii privind subiecte sociale şi politice de actualitate.

În privinţa formatelor preferate pentru conţinutul politic pe platformele de comunicare socială, 22 % au indicat că urmăresc ce se întâmplă în politica UE „de cele mai multe ori”, iar 44 % fac acest lucru „din când în când”.

Dintre cei care au indicat că utilizează social media pentru a se informa despre subiectele sociale şi politice curente, 46 % au declarat că preferă postările scurte, bazate pe text, iar 41 % videoclipurile scurte. De asemenea, 47% preferă videoclipuri ce explorează în profunzime subiectele de actualitate, 44% interviurile cu experţi, în timp ce 42% apreciază interviurile cu oameni obişnuiţi sau cetăţeni afectaţi de problemele abordate.

În ceea ce priveşte România, la întrebarea privind sursele utilizate pentru obţinerea de informaţii referitoare la subiecte sociale şi politice de actualitate, televiziunea s-a situat, cu 72%, pe primul loc pentru subiectele socio-politice interne şi cu 71% pentru cele legate de politica UE.

Pentru 85% din respondenţii aparţinând categoriei de vârstă 55+, televiziunea este sursă de informare pentru subiectele socio-politice interne de actualitate, în timp ce 82% din persoanele intervievate din aceeaşi categorie utilizează televiziunea pentru a fi la curent cu ce se întâmplă în politica UE.

Al doilea cel mai frecvent răspuns au fost motoarele de căutare (de ex. Google Search sau Bing), folosit de 52% dintre românii intervievaţi pentru a fi la curent cu ce se întâmplă în plan intern şi de 40 % cu ce se întâmplă la nivel UE.

Al treilea cel mai utilizat mijloc de informare identificat au fost platformele de social media (de ex. Instagram, TikTok, Facebook, X etc.), folosit de 48% dintre românii intervievaţi pentru a fi la curent cu ce se întâmplă în plan intern şi de 40 % cu ce se întâmplă la nivel UE.

La întrebarea referitoare la cât de des sunt utilizate sursele pentru a urmări conţinut despre subiecte socio-politice de actualitate, răspunsurile românilor au indicat, în privinţa mass-media tradiţionale (servicii offline şi digitale ale posturilor de televiziune, ale redacţiilor de ziare, ale posturilor de radio etc.) de mai multe ori pe zi pentru conţinut din planul intern (39%) şi pentru conţinut UE (37%).

Răspunsurile pentru „alte surse digitale (precum platformele de social media, platformele video sau de streaming, bloguri, portaluri de ştiri online etc.) au fost de 38%, respectiv 35%.

La întrebarea privind expunerea personală la dezinformare şi ştiri false în ultimele şapte zile, 23% au răspuns afirmativ în privinţa subiectele socio-politice din plan intern, şi 12 % pe subiecte ce ţin de UE.

În topul platformelor de social media de la care românii obţin informaţii referitoare la subiecte sociale şi politice de actualitate s-a situat Facebook, 76% pe subiecte interne şi 58 % pe subiecte UE, precum şi Youtube, cu 66% pentru subiecte interne şi 57% pentru subiecte UE.

Referitor la urmărirea unor influenceri sau creatori de conţinut pe canalele de social media (de ex. YouTube, Instagram, TikTok etc.), 47% dintre români au răspuns că urmăresc aceste categorii pentru pe subiecte socio-politice interne şi 37% pentru ce se întâmplă la nivel UE.

Sondajul de opinie a fost realizat în statele membre UE în perioada 11 – 18 iunie 2025 pe un eşantion de persoane cu vârsta de la 15 ani sau mai mult, prin interviuri online în care au fost examinate atitudinile faţă de teme-cheie, precum obiceiurile şi sursele de informare, modelele de utilizare a platformelor de comunicare socială şi preferinţele pentru informaţii privind afacerile curente, expunerea şi răspunsul la dezinformare şi încrederea în mesageri, interacţiunea cu influencerii şi creatorii de conţinut, publicul şi preferinţele pentru conturi instituţionale şi conţinut politic, precum şi formatele şi tipul de conţinut preferat pentru informaţii din sfera politică.

Rezultatele sondajului au fost publicate pe site-ul https://europa.eu/eurobarometer/surveys şi, de asemenea, în România au fost prezentate la Sibiu de Stephen Clark, directorul Birourilor de Legătură ale Parlamentului European în UE, la o dezbatere – dialog cu studenţi ai Universităţii Lucian Blaga.