Termocentralele din Oltenia vor încheia anul cu o pierdere de 1,2 miliarde de lei. Ce spune directorul CEO

Cauza o reprezintă costurile mari cu certificatele de emisii de carbon pe care societatea trebuie să le cumpere pentru a putea funcţiona.

Estimarea arată că, în acest an, centralele CE Oltenia vor produce 13,1 TWh de energie electrică (11 TWh net). Costul mediu de producţie este de circa 349 de lei/MWh, cu costul certificatelor inclus, în condiţiile în care preţul mediu al energiei electrice vândute pe piaţă este de circa 256 de lei/MWh, calculat pe întregul an.

Veniturile totale ale Complexului sunt estimate la 4,68 miliarde de lei, deci peste un miliard de euro, dar cheltuielile sunt mai mari, de circa 5,89 miliarde. Cel mai mult “atârnă” cheltuielile pentru achiziţia de certificate de emisii, 1,6 miliarde de lei pentru producţia de energie aferentă acestui an (scadenţă aprilie 2020, costurile pentru conformarea pentru anul 2018, doar cele suportate în acest an, au fost de 1,03 miliarde).

“Nu comentez cifra. Nu e nicio dramă dacă vom ieşi şi anul acesta pe minus, atâta timp cât operaţional vom ieşi pozitiv. Scopul este să rezolvăm această situaţie şi sigur o vom rezolva”, ne-a spus directorul general al companiei, Sorin Boza, la o discuţie în marja conferinţei “Energie cu responsabilitate”, organizate de publicaţia InvestEnergy.

Boza speră să rezolve de fapt măcat parţial ecuaţia complicată a certificatelor de emisii, al căror preţ a crescut accelerat, în condiţiile politicii de decarbonizare a Comisiei Europene. În acest sens, şi la conferinţa amintită, el a reiterat că statul român trebuie să aibă o poziţie fermă la Bruxelles în privinţa cărbunelui, aşa cum au făcut cei mai mari producători de energie pe cărbune din Europa, Germania şi Polonia. Cele două ţări au stabilit anii ţintă pentru a se renunţa la cărbune, dar au cerut fonduri europene de câte 40 de miliarde de euro fiecare pentru înlocuirea cărbunelui şi pentru reconversie industrială. După calculele sale, şi România ar trebui să ceară 20 de miliarde.

“Cuvântul de ordine este tranziţia, pentru toată lumea. Din 11 ţări europene unde se foloseşte cărbune, doar noi şi Bulgaria nu avem un plan de tranziţie, cu sume şi termene, pentru Gorj şi Valea Jiului. Politica de decarbonizare nu se mai poate opri, nu avem cum să ne opunem, dar trebuie să definim această perioadă de tranziţie. Acesta este un subiect care va fi pe masa noului comisar al Energiei, ca soluţie venită din partea celor doi mari producători (Germania şi Polonia-n.red.)”, a spus Boza.

Amintim că Guvernul României a elaborat o schemă de sprijin pentru Complexul Energetic Oltenia pe care o va negocia cu Comisia Europeană.

Pe scurt, Guvernul dorește ca toți consumatorii români de energie electrică să plătească o așa numită taxă de adecvanță CEO, trecută în factura fiecăruia (pe sistemul certificatelor verzi sau a contribuției de cogenerare), timp de zece ani, în perioada 2020-2030, în sumă totală de 10,65 miliarde de lei (maximum), adică peste două miliarde de euro.Impactul la consumator: 0,033 lei/kWh (adică 3,3 bani) în primul an, 2020, urmând ca acesta să scadă gradual, până la 0,002 lei/kWh în anul 2030.

Citeşte şi:

De ce nu se pot închide centralele pe carbune din Oltenia

Compania, fără de care România nu îşi poate asigura consumul de energie electrică, mai ales iarna, chiar dacă foloseşte la maximum energie din import, ar urma plătească, an de an, o parte din certificatele de emisii (nu toate) pe care este obligată să la achiziționeze de pe bursa europeană EEX pentru a putea produce energie electrică. Modelarea arată că, în decursul celor zece ani, CEO va plăti din sursele sale proprii 78,8 milioane de certificate, iar din banii strânși din această schemă de sprijin diferența de 67,7 milioane, cifre la care s-a ajuns în urma prognozării producției de energie electrică a Complexului în următorii zece ani.

Evaluarea acestui mecanism de sprijin se va face anual, de către ANRE, iar valoarea acestui ajutor sau perioada de timp pot scădea, în funcție de ce capacitate energetice apar pe piața din România care să înlocuiască termocentralele pe cărbune ale CEO.

În paralel, CEO va urma si propria sa strategie de decarbonizare prin care va închide, în următorii zece ani, grupuri energetice pe lignit cu o putere instalată totală de aproape 1.000 MW în centralele din Oltenia, și va pune în funcțiune centrale pe gaz de 800 MW.