Testul auto-suficienței la producția de mâncare. Avem probleme la carne și lapte, surplus la câteva dintre cereale

O analiză a ECONOMICA.NET pe baza datelor Comisie Europene relevă sectoarele unde producem suficient sau chiar excedentar și unde avem cele mai mari decalaje între producție și consum.
Alina Stanciu - mar, 01 sept. 2020, 18:55
Testul auto-suficienței la producția de mâncare. Avem probleme la carne și lapte, surplus la câteva dintre cereale

Răspândirea noului coronavirus în România a ridicat în spațiul public, mai ales la începutul pandemiei, o serie de întrebări legate de suficiența produselor alimentare de bază pentru consumul românilor. În contextul în care transporturile intra și extra-comunitare erau puse sub semnul îndoielii, să ai producție națională suficient de mare cât să acoperi cererea de produse de bază era vital. Între timp, cum situația schimburilor comerciale s-a reglat, consumul este asigurat. Problema autosuficienței rămâne însă, cel puțin la nivel teoretic, mai ales în contextul în care România este o țară predominant agrară, cu majoritarea popiulației trăind în mediul rural și cu suficiente resutrse naturale pentru a putea produce alimente în cantități suficiente.

O analiză a ECONOMICA.NET pe baza datelor Comisie Europene relevă sectoarele unde producem suficient sau chiar excedentar și unde avem cele mai mari decalaje între producție și consum.

Depindem de carnea de import. Excepție – carea de oaie

Dintre cele 27 de state membre ale UE, doar 11 produc suficientă carne cât să le acopere consumul, iar unele dintre acestea au chiar excedent ( Danemarca, Belgia și Olanda produc 300%,223% și respectiv 190% din cât consumă). România face parte din a doua categorie, a țărilor care au neapărat nevoie de import. Într-un clasament al suficienței în care pe primele locuri sunt țările care produc peste nevoia de consum, ne aflăm pe poziția 17 cu un grad de auto-suficiență de 79%. Ca și Italia, ar trebui să producem cu 30% mai multă carne (din toate categoriile) pentru a nu fi necesar să importăm. Procentul este o medie a ultimilor zece ani, dar dacă luăm strict datele aferente lui 2019 ( ultimul an pentru care există date distincte), procentul este de 77%. Conform datelor Comisiei Europene, anul trecut România a produs în jur de 1,18 milioane de tone. 

Dintre toate tipurile de carne, la pui și vită există cel mai echilibrat raport dintre producție și consum, 94% din necesar fiind acoperit de producția internă. Conform datelor din 2019, producția netă de carne de pui a fost de 482.000 de tone, iar la vită 102.000 de tone, în timp ce consumul mediu este de 23 de kilograme pe cap de locuitor la pui și respectiv de 4 kilograme pe cap de locuitor la carnea de vită.

La carnea de porc însă, doar 58% din necesarul de consum este acoperit de producția internă care a ajuns anul trecut la un net de 441.000 de tone, la un consum mediu per capita de 30 de kilograme. Din datele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România, la nivel local se produce doar aproximativ o treime din necesar.

Singurul tip de carne excedentar este cel de oaie/capră, urmare mai ales a consumului redus. Suntem al patrulea stat din UE în funcție de nivelul de auto-suficiență, după Irlanda (2.004%), Slovacia (202%) Spania (159%). România a raportat un surplus de 12% față de necesarul de consum în urma unei producții nete de aproximativ 88.000 de tone.

Depindem de laptele de import. Deficitul este de 20%

La laptele de băut, producția acoperă 80% dacă ne uităm la media din 2002, și la 75% dacă ne raportăm la cifrele din 2018 (ultimele disponibile) când producția a fost de aproximativ 300.000 de tone. Producem însă mai mult decât consumăm lapte acru (105%). Producții de lapte praf  (WMP) și SMP ( lapte praf pentru industria lactatelor) sunt mult sub necesar, de 40% și respectiv 18%.

Surplus de 5 ori la rapiță

Cum cerealele sunt cele mai exportate produse agroalimentare ale României, avem surplus la majoritatea tipurilor de produse. Spre exemplu, la grâu, surplusul mediu din ultimii zece ani a fost de 30%, ceea ce ne plasează pe poziția a șaptea din punct de vedere al auto-suficienței. La orz stăm mult mai bine, producția fiind de 190% raportat la necesarul de consum ceea ce ne plasează pe poziția a treia între statele membre. La porumb, producem în medie cu doar 6% față de cât ne este necesar.

De departe cel mai mare sutrplus îl avem la rapiță, producția media a ultimilor zece ani depășind de 5 ori necesarul de consum.

 

Te-ar mai putea interesa și
BNR: Peste 18,83 milioane de carduri au fost emise în România, până la finele lunii decembrie 2020
BNR: Peste 18,83 milioane de carduri au fost emise în România, până la finele lunii decembrie 2020
Numărul total de carduri emise în România era, la finele ultimului trimestru din 2020, de 18.830.297 unităţi, în creştere cu 1,05% comparativ cu sfârşitul trimestrului anterior, arată...
CNCAV: O nouă tranşă de 224.640 doze de vaccin Pfizer BioNTech soseşte luni în ţară
CNCAV: O nouă tranşă de 224.640 doze de vaccin Pfizer BioNTech soseşte luni în ţară
O nouă tranşă de vaccin de la Pfizer BioNTech constând în 224.640 doze va sosi luni, 8 martie, în România, vaccinurile ...
Alte 3.288 cazuri noi de infectare cu coronavirus, în ultimele 24 de ore
Alte 3.288 cazuri noi de infectare cu coronavirus, în ultimele 24 de ore
Un număr de 3.288 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, a informat, ...
INS: Transportul aerian de pasageri a scăzut cu 69% în 2020
INS: Transportul aerian de pasageri a scăzut cu 69% în 2020
Numărul persoanelor care au optat pentru transportul aerian de pasageri a scăzut anul trecut cu 69%, de la 23.193.300 pasageri ...