Tiparniţa BCE finanţează pe furiş deficitul ţărilor din zona euro

Din acest motiv, ESM a fost şi asemuit cu un dig. Despre cât de înalt urmează a fi acest dig se poartă de câteva luni aprinse dispute. Angela Merkel apreciază de pildă că volumul maxim de 500 de miliarde de euro nu trebuie depăşit.

La ultima reuniune la vârf a UE de la începutul lunii martie, şefa executivului de la Berlin, Angela Merkel, a reuşit să amâne decizia finală până la întâlnirea de la Copenhaga a miniştrilor de Finanţe ai ţărilor din zona euro. Aceştia se vor reuni la sfârşitul lunii în curs, scrie Deutsche Welle. 

Între timp, aproape toţi miniştrii de Finanţe ai celor 17 ţări din zona euro sunt de părere că 500 de miliarde de euro, garanţii pentru credite, nu sunt de ajuns pentru ca ESM să fie eficient. Comisarul european pentru chestiuni monetare, Olli Rehn, a publicat la Bruxelles o recomandare, în care solicită dublarea sumei. Mai precis, el pledează pentru comasarea umbrelei provizorii de salvare EFSF, dotată cu 440 de miliarde de euro, cu cele 500 de miliarde ale ESM. Împreună, s-ar totaliza astfel 940 de miliarde de euro. Numai astfel, consideră Comisia Europeană, ar exista siguranţa că ar fi împiedicate pe pieţele financiare speculaţii împotriva statelor fragile din zona euro, cum ar fi Spania, Portugalia, Italia, etc. Dacă acest punct de vedere se va impune, Germania va trebui să ofere garanţii de credit ce depăşesc substanţial cele 211 miliarde de euro, convenite până acum. Această evoluţie nu e pe placul doamnei Merkel, care se teme de conflicte în interiorul arcului guvernamental. Partenerii ei de guvernare liberali, ca şi părţi ale Uniunii Creştin Democrate sunt împotriva ridicării plafonului garanţiilor.

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, a preluat iniţiativa, prezentând un plan de precaută extindere a fondului de salvare. Dacă în noiembrie 2011 el era încă adversar rezolut al unei majorări, acum se arată dispus să tolereze pentru un timp derularea în paralel a vechiului EFSF cu noul ESM. În acest fel, volumul de credite care se pot accesa cu garanţii s-ar ridica la 600 de miliarde de euro, fără ca partea de risc ce revine Germaniei să crească prea mult. Acest plan este în prezent prezentat partenerilor de coaliţie de la Berlin, cu nădejdea că va fi acceptat. Legile privind ESM vor fi prezentate Bundestagului spre aprobare în luna mai.

Până atunci, la mijlocul lui aprilie se va desfăşura reuniunea de primăvară a Fondului Monetar Internaţional. Atunci se va decide şi cu privire la o posibilă înfiinţare, în cadrul acestei instituţii, a unui fond special pentru Europa. Şefa FMI, Christine Lagarde, a tot subliniat că această opţiune este posibilă doar în cazul în care europenii îşi vor dota ei înşişi cu mai mulţi bani fondurile de salvare.

Până acum, cel mai important dig pentru împiedicarea extinderii crizei în zona euro a fost ridicat de şeful Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. El a împrumutat băncilor europene aproximativ 1000 de miliarde de euro cu dobândă foarte mică pentru a împiedica o penurie a creditelor şi pentru a stimula achiziţia de obligaţiuni de stat. „Trebuie să acţionăm”, a declarat Draghi ziarului german de mare tiraj „Bild”. El a continuat: „… ce a fost mai greu a trecut dar există în continuare riscuri.” Totuşi, preşedintele Băncii Centrale a Germaniei, Jens Weidmann, este convins că această tactică nu poate funcţiona la nesfârşit. Inundarea sectorului bancar cu bani ieftini din partea Băncii Centrale Europene înseamnă finanţarea pe furiş a datoriilor de stat cu ajutorul tiparniţei de bani, şi aceasta va produce exact opusul stabilităţii – anume inflaţie galopantă.