1EUR = 4.7786 RON | Bucureşti 11 º

Companii

Otrava din mâncare. De unde provin cele mai multe alimente cu risc pentru consumatori

Anul trecut, Comisia Europeană a primit aproximativ 780 de alerte cu privire la alimente potenţial periculoase aflate deja pe raftul magazinelor din toată Europa. Cele mai multe astfel de produse au provenit din China, Turcia şi India, iar cele mai mari probleme de securitate alimentară au fost generate de microorganismele patologice precum Ecoli sau Salmonella. Alergiile alimentare devin şi ele tot mai problematice.

19 noi, 2016 | ECONOMICA.net

Anul trecut, prin Sistemul Rapid pentru Alimente şi Furaje (RASFF), instrument creat de către Comisia Europeană pentru a asigura securitatea alimentară la nivel global, statele care au aderat la acest sistem au transmis 3.049 de notificări, din care 775 (25,4%) au fost catalogate ca fiind alerte, adică  informări despre alimente cu risc pentru consumatori ce se aflau deja pe rafturile magazinelor şi trebuiau retrase imediat de pe piaţă. Mai mult, potrivit ultimului raport RASFF publicat recent, în 2015, au existat 57 de notificări declanşate de cazuri de otrăvire prin consumul de alimente infestate, spre exemplu, cu salmonella sau produse alergenice nemenţionate pe etichetă precum lapte, ouă, soia, arahide etc.

Ţările care au livrat cele mai multe produse cu risc pentru consumator

Cele mai multe alimente cu probleme, calculând din punct de vedere al notificărilor din RASFF, provin din China (388 de notificări), Turcia (282 de notificări), India (276 de notificări), Spania (159), Polonia (118) şi Italia (117).

Sprte exemplu, s-au emis 97 de notificări ce au vizat nuci şi seminţe contaminate cu aflatoxină din China, în timp ce India este ţara de origine a unor cantităţi de legume, fructe, nuci şi seminţe cu Salmonella pentru care statele au emis în total 143 de notificări.

De altfel, din China provin şi alimente oprite la graniţe din cauza certificatelor sanitar-veterinare false. "21 de notificări se referă la interdicţii la graniţe, din care 15 urmare a depistării unor certificate false. China este ţara de origine pentru cele mai multe astfel de probleme, astfel că acum se desfăşoară o anchetă pe acest subiect", se menţionează în raportul RASFF.

Din Spania a provenit peştele şi produsele din peşte cu mercur pentru care s-au emis 58 de notificări, iar Turcia a fost ţara de origine a unor nuci, legume şi fructe cu aflatoxină (101 notificări).

19 produse cu risc din România

România este ţara de origine pentru 19 produse pentru care s-au trimis notificări. La rândul ei, a transmis 23 de notificări cu privire la prezenţa pe teritorul său a unor alimente cu risc.

Cea mai serioasă alertă primită de România anul trecut (food poisoning alert) se referă la un soi de salam produs în Germania şi importat de o companie din Irlanda. Salamul conţinea urme de ou, ceea ce nu era menţionat pe etichetă, fapt ce a dus la îmbolnăvirea unui copil din Irlanda. 

Cele mai mari pericole 

Potrivit raportului Comisiei Europene, cele mai mari probleme de securitate alimentară au fost generate de microorganismele patologice (261 de alerte din 745 de notificări), alergeni (114 alerte din 137 de notificări) micotoxine (74 de alerte din 475 de notificări) şi metale grele (73 de alerte).

Spre exemplu, dintre microorganismele periculoase, au existat 70 de notificări privind prezenţa Escherichia coli în alimente. Salmonella a fost şi ea menţionată în 108 notificări.

În ceea ce priveşte produsele alergenice, anul trecut prin sistemul RAFSS au fost transmise peste 130 de notificări prin care se semnala prezenţa unor astfel de ingrediente în alimente.  În 2014 au fost doar 100 astfel de cazuri, iar în 2005 doar 20. "După o perioadă lungă în care numărul de cazuri a fost stabil, cifrele din 2015 arată o creştere importantă. Deşi o problemă particulară legată de conţinutul de migdale a generat unele îngrijorări, creştere abruptă a numărului de notificări poate fi observată la mai multe categorii de alergeni", se arată în raport.

Printre alergenii despre care s-au transmis cele mai multe notificări prin RAFSS se numără laptele (ca ingredient), sulfiţi, ouă, gluten, arahide, migdale, soia, muştar. 

Cât despre micotoxine, raportul Comisiei Europene indică faptul că anul trecut au fost în total 475 de notificări, majoritatea referitoare la prezenţa aflatoxinei în alimente (421 de notificări). Cu un an în urmă au existat cu 116 notificări mai puţin.

Ca produse, cele mai multe alerte au fost generate de peşte şi produse din peşte (104 alerte), carne şi produse din carne, exceptând puiul ( 83 de alerte), legume şi fructe (81 de alerte).

Cum funcţionează sistemul

Atunci când un stat, fie el membru al UE sau nu deţine orice fel de informaţii despre un risc pentru sănătatea publică datorat alimentelor sau furajelor, acesta trebuie să notifice imediat Comisia Europeană  utilizând sistemul RASFF. Comisia Europeană informează apoi imediat ceilalţi membri, pentru ca aceştia să ia măsurile adecvate. Aceste măsuri pot include retragerea unui produs de pe piaţă pentru a proteja sănătatea consumatorilor. 

În funcţie de situaţie, notificările trimise de state prin RASFF pot fi: "de alertă" ceea ce înseamnă că alimentele sau furajele care prezintă un risc sunt disponibile la vânzare către consumatori şi că se impune o acţiune rapidă; "informative" când nu este necesar ca ceilalţi membri să ia măsuri rapide, deoarece produsul nu se află pe piaţă sau ameninţarea nu este considerată serioasă; referitoare la "respingerea la frontieră"- apar atunci când, în urma verificărilor la graniţă, s-au identificat riscuri pentru sănătate şi "ştiri"- informaţii interesante pentru autorităţi.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO