Topul celor mai atractive pieţe pentru investiţii în energie regenerabilă. România a coborât 22 de poziţii

‘Dacă în 2011, România se afla pe locul 13 la nivel mondial între ţările cele mai atractive pentru astfel de investiţii, schimbările legislative din ultimii patru ani şi lipsa predictibilităţii acestora au determinat scăderea accentuată a atractivităţii României pentru investitorii în energii verzi’, arată raportul.

‘Pentru a recupera din terenul pierdut de piaţa locală în atragerea investitorilor în domeniul energiei, instituţiile statului şi factorii de decizie trebuie să depună eforturi pentru stabilirea de politici energetice transparente şi credibile pe termen lung, care să realizeze un echilibru între interesele investitorilor, consumatorilor şi statului în domeniul electricităţii produse din surse regenerabile de energie’, explică Florin Vasilică, Partener şi Lider al departamentului de Asistenţă în tranzacţii, EY România.

Această acurateţe legislativă este cea care a generat modificări majore în partea de sus a indexului RECAI. Raportul evidenţiază India şi Egipt ca exemple de ţări care atrag tot mai multe investiţii străine, reflectând investiţiile majore şi proiectele importante rezultate din eforturile guvernelor de a-şi atinge obiectivele propuse şi din reformele politice menite să îmbunătăţească climatul de investiţii.

În timp ce semnalele din Europa rămân amestecate, semnale politice pozitive de pe mai multe pieţe sunt în măsură să genereze un impact pozitiv în anul care vine. Franţa a urcat pe locul şapte, ca urmare a progreselor înregistrate de politica sa energetică care au generat o mult aşteptată certitudine privind ambiţiile legate de energiile regenerabile ale ţării până în anul 2030. În mod similar, amendamentele suplimentare introduse în legislaţia privind licitaţiile competitive din Polonia, dar şi angajamentul Suediei de a renunţa la energia nucleară în favoarea energiilor regenerabile în proporţie de 100%, trimit un semnal clar pieţei în ansamblul ei, precizează EY.

Între timp, Marea Britanie a coborât pe locul opt al indexului, cea mai joasă poziţie de până acum, în contextul neclarităţilor legate de modul în care ‘contractele pentru diferenţă’ din această ţară vor fi suficiente pentru stimularea investiţiilor în capacităţi noi de producţie, în timp ce Italia a coborât pe locul 16 în urma apariţiei informaţiilor legate de scăderea tarifelor la energia solară pentru noi proiecte.

Dincolo de Europa, Mexicul şi-a continuat ascensiunea ca urmare a evoluţiei pozitive a procesului legislativ privind energia, care stabileşte un plan detaliat pentru atingerea obiectivelor ambiţioase ale ţării legate de energiile regenerabile, precum şi a reformelor energetice în cadru mai larg. În acelaşi timp, Egiptul a revenit în index după doi ani, datorită unui nou sistem de tarifare şi de licitaţii care oferă o mai mare claritate dezvoltatorilor de proiecte şi demonstrează creşterea sprijinului guvernamental pentru proiectele de energiile regenerabile.

‘Continua volatilitate a preţurilor la petrol şi provocările geopolitice continuă să sublinieze importanţa diversificării surselor de energie, ca mijloc de atingere a unui grad mai ridicat de securitate energetică. Energiile regenerabile devin pentru multe ţări o parte tot mai importantă a unui mix larg de surse de energie, marcând ascensiunea mai multor pieţe în indexul nostru de atractivitate. Investiţiile globale în energii regenerabile au atins 300 miliarde USD în 2014, depăşind investiţiile în tehnologii de nouă generaţie pentru combustibili nucleari şi fosili’, explică Florin Vasilică.

Implicarea sectorul privat creşte atractivitatea noilor surse de energie, relevă autorii raportului.

‘Sarcina de a crea un cadru competitiv şi de a atrage investiţii în energii regenerabile nu ar trebui să cadă în întregime pe umerii politicienilor. Sectorul privat are un rol important de jucat aici. Investitorii şi dezvoltatorii din sectorul privat trebuie să facă efortul de a distinge între riscurile reale şi cele doar percepute, şi să fie mai proactivi în stabilirea unei prezenţe tangibile pe pieţele lor ţintă. Nivelurile în creştere ale implicării sectorului privat şi dezvoltarea de proiecte pe scară mare au ajutat mai multe ţări să urce în cadrul indexului, aşa cum s-a întâmplat cu Kenya, Maroc, Chile şi Filipine. Exemplul iniţiativei Power Africa, conduse de Statele Unite, evidenţiază modul în care investiţiile sectorului privat de peste 20 miliarde dolari (în plus faţă de finanţarea guvernului american de 7 miliarde dolari) au fost generate de nivelurile ridicate de creştere economică şi de cererea energetică din întreaga regiune’, potrivit EY.

‘Alimentarea cu energie în viitor începe prin dobândirea mix-ului energetic adecvat la un cost cât mai accesibil. Ţările se îndepărtează de o abordare energetică unilaterală, şi încep să exploreze modul în care energiile regenerabile pot ajunge să se încadreze, sau chiar să domine strategiile lor energetice în sens mai larg. Dobânzile mai mici de pe pieţele de capital mature forţează investitorii să caute oportunităţi dincolo de graniţe şi în noi sectoare. Industria românească de energii regenerabile – şi odată cu ea consumatorii de energie din întreaga ţară – pot fi un beneficiar major al acestei tendinţe, în cazul în care guvernul va oferi investitorilor politici şi reglementări integrate, pe termen lung. De asemenea, se conturează o altă tendinţă majoră la nivel global, caracterizată de o colaborare mai strânsă între sectorul public şi cel privat în măsură să asigure implementarea de măsuri de reformă adecvate obiectivelor pieţei. Pieţele care adoptă astfel de bune practici vor culege roadele’, consideră Vasilică.

Raportul RECAI realizează un clasament al primelor 40 de pieţe din punct de vedere al atractivităţii şi oportunităţilor de investiţii în sectorul energiei regenerabile, având la bază o serie de indicatori macroeconomici, indicatori ai pieţei de energie şi de tehnologie specifică. Indicele monitorizează 40 de pieţe din întreaga lume.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde dolari.