1EUR=4.7509 RON | Bucureşti 17 º
INDICI BURSIERI
BET
8031,50
-0.002
BETPlus
1198,30
-0.002
BET-FI
35697,86
-0.0053
BET-NG
683,64
0.0065
BET-XT
734,03
-0.0017
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.328
2,1807%
BRD
12.82
0,0000%
BRK
0.0734
0,0000%
BVB
22
-0,9009%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
155.1
-0,9262%
FP
0.895
-0,9956%
OLT
0.07
-7,4074%
PRSN
0.0615
0,0000%
SIF1
2.11
0,4762%
SIF2
1.226
-1,2882%
SIF3
0.2505
-0,1992%
SIF4
0.628
0,0000%
SIF5
2.1
-0,2375%
SNP
0.366
-0,4082%
TEL
20.6
-0,7229%
TGN
334.5
0,4505%
TLV
2.115
-0,7042%

Companiile statului care au renunţat la cei mai mulţi salariaţi în 2016. Top 10

Falimentul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN), survenit la începutul anului trecut, pune RAAN în topul clasamentului companiilor de stat care au renunţat la cei mai mulţi oameni în 2016, rezultă dintr-o statistică ECONOMICA.NET, realizată pe baza datelor pe care ni le-a comunicat în exclusivitate Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. În top urmează Complexurile Energetice Oltenia şi Hunedoara. 

Comenteaza
Scadere, grafic scadere

Prăbuşirea unui colos

Falimentul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN), survenit la începutul anului trecut, aşază RAAN în vârful clasamentului companiilor de stat care au renunţat la cei mai mulţi oameni în 2016, reiese din informaţiile comunicare pentru Economica.net de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. În medie, în jur de 1.900 de oameni au fost disponibilizaţi în urma închiderii RAAN. 

Victor Grigorescu: Falimentul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare, un exemplu despre cum se poate îngropa o companie de stat, vitală pentru sistemul energetic.

'Situaţia Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) este un caz - şcoală atunci când vorbim despre cum se poate îngropa o companie de stat, vitală pentru sistemul energetic. An după an s-au luat decizii greşite şi păguboase. Nu s-a intervenit nici măcar în ultima clipă pentru a se mai salva ce se mai poate salva, dar în schimb se plânge de grija companiei, după ce justiţia s-a pronunţat în favoarea falimentului, chiar de către cei ar fi trebuit să aibă grijă să nu se ajungă aici. Cu tot regretul, trebuie spus că oricât de mult ne-am dori să salvăm RAAN, justiţia şi-a spus cuvântul. E o lecţie cât se poate de dură pe care, dacă nu o învăţăm, o vom repeta şi în alte cazuri (...) Cei care se fac vinovaţi de dispariţia RAAN se prefac astăzi că nu înţeleg despre ce este vorba, sau strigă în gura mare că e în pericol securitatea energetică naţională. Se speculează şi se aruncă perdele de fum în speranţa că se vor crea tensiuni sociale în încercarea de a găsi un ţap ispăşitor pentru propriile greşeli. E necesară o schimbare de gândire şi acţiune în activitatea energetică dacă nu vrem să mai experimentăm astfel de falimente. Vă asigur că noi, la Ministerul Energiei, am înţeles acest lucru şi că acţionăm în consecinţă, în ciuda atacurilor nefondate la care suntem supuşi', spunea pe 28 mai 2016 Victor Grigorescu, ministrul Energiei la acea vreme.

În ianuarie 2016, instanţa s-a pronunţat favorabil în privinţa falimentului Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare. Decizia a fost suspendată în urma unui apel iniţiat de administratorul judiciar. Falimentul ar fi venit după doi ani şi patru luni de la intrarea in însolvenţă a RAAN şi în urma unui şir lung de nereguli, contracte păguboase şi dezinteres din partea celor care au condus compania în ultimii zece ani, susţine Victor Grigorescu.

'Au fost contractate mai multe împrumuturi la bănci care au fost direcţionate către achiziţii şi lucrări fără acoperire sau inutile. S-au acumulat datorii uriaşe şi nejustificate care au dus RAAN în insolvenţă. Managementul defectuos a continuat chiar şi pe perioada insolvenţei, fapt ce a împins spre faliment Regia. S-au recunoscut la masa credală datorii de 44,37 milioane de lei, fără acoperire legală, pretinse de o firmă a cărui patron este cercetat într-un dosar de evaziune fiscală, spălare de bani şi constituirea unui grup infracţional. Contractele şi zecile de acte adiţionale pe care firma în cauză le-a încheiat cu RAAN, în perioada 2009 - 2012, sunt acum în atenţia DIICOT. Directori ai Regiei sunt cercetaţi penal pentru abuz în serciviu şi pentru prejudicierea societăţii cu peste 23 milioane de lei. Iar aceste fapte sunt o mică parte din neregulile constatate, de exemplu, de Curtea de Conturi în rapoartele sale. În mod firesc, administratorul judiciar ar fi trebuit să denunţe astfel de contracte. Acest lucru nu s-a întâmplat, singura grijă a administratorului fiind încasarea onorariului de aproximativ 850.000 de dolari, doar în primul an de insolvenţă', a mai spus Grigorescu.

Complexul Energetic Oltenia, locul al doilea în topul companiilor de stat care au renunţat la cei mai mulţi oameni în cursul anului 2016, potrivit datelor ONRC, comparate de ECONOMICA.NET

Complexul Energetic Oltenia, unul dintre cei mai mari producători de energie din ţară, a renunţat, în medie, la aproape 1.500 de oameni, potrivit bilanţurilor depuse de CEO la Finanţe. 

'Complexul Energetic Oltenia este victima unui şir lung de greşeli de management, dublate de ingerinţe în actul decizional şi ambiţii personale, la care se adaugă o lipsă de asumare a planurilor de restructurare necesare de foarte multă vreme. Am luat act de faptul că fosta conducere a adus compania pe marginea prăpastiei prin modul în care a înţeles să conducă activitatea, dar acest fapt nu scuză în niciun fel actuala conducere, spunea pe 19 aprilie 2016 Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei. 

Societatea Complexul Energetic Oltenia (CEO) a fost înfiinţată în anul 2011 prin fuziunea Complexurilor Energetice Rovinari, Turceni şi Craiova cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Compania merge în pierdere din 2014 încoace. În 2016, CEO a raportat pierderi nete de aproape 140 de milioane de lei.
Principalii acţionari ai CEO sunt Ministerul Energiei - cu 77,15% din acţiunile companiei şi Fondul Proprietatea - cu 21,55% din acţiuni.

Complexul Energetic Hunedoara, poziţia a treia în clasamentul companiilor de stat care au renunţat la cei mai mulţi salariaţi în 2016. 

Complexul Energetic Hunedoara (CEH) a numărat, în medie, în jur de 600 de salariaţi în minus pe statele de plată în 2016 faţă de nivelul din 2015, potrivit bilanţurilor depuse de societatea la Finanţe.

În ianuarie 2016, Complexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvenţă, dar câteva luni mai târziu, instanţa a decis ieşirea societăţii din reorganizare judiciară, în urma unor contestaţii. Pe 7 februarie 2017, Tribunalul Hunedoara a respins o nouă cerere de intrare în insolvenţă înaintată instanţei de administraţia CEH, dar şi de mai mulţi creditori, informează Agerpres.

Din anul 2013 încoace, CEH merge în pierdere. Societatea a încheiat anul 2016 cu pierderi nete de peste 858,35 de milioane de lei, de aproape două ori mai mici decât cele raportate în anul 2015. 

Patru dintre companiile din economie la care lucrau anul trecut cei mai mulţi români se numără şi printre cele care au renunţat la cei mai mulţi angajaţi în 2016. 

Poşta Română, Complexul Energetic Oltenia, RATB, Complexul Energetic Hunedoara se află în topul primelor 10 companii care aveau cei mai mulţi salariaţi din economie în 2016, reiese dintr-o statistică ECONOMICA.NET

Societăţile antemenţionate se numără şi printre firmele statului care au renunţat la cei mai mulţi angajaţi în cursul anului trecut, reise din statisticile ECONOMICA.NET, pe baza datelor pe care ni le-a comunicat Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Iată topul companiilor de stat care au renunţat la cei mai mulţi angajaţi în cursul anului trecut. 

Companiile de stat care au renunţat la cei mai mulţi salariaţi în anul 2016

Cum a evoluat numărul mediu de salariaţi în perioada 2016 – 2015

Număr mediu de salariaţi în 2015

Număr mediu de salariaţi în 2016

Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare

Regia autonomă a intrat în faliment.

1.867 de angajaţi

0 salariaţi

Societatea Complexul Energetic Oltenia

În scădere cu 1.441 de oameni

16.349 de angajaţi

14.908 angajaţi

Complexul Energetic Hunedoara

În scădere cu 594 de oameni

6.387 de salariaţi

5.793 de angajaţi

Compania Naţională Poşta Română

În scădere cu 574 de oameni

24.814 salariaţi

24.240 de angajaţi

Minprest Serv, aflată în subordinea Complexului Energetic Oltenia

În scădere cu 547 de oameni

1.396 de salariaţi

849 de angajaţi

Electrocentrale Oradea

În scădere cu 472 de oameni

479 de salariaţi

7 angajaţi

Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului

În scădere cu 472 de oameni

1.542 de salariaţi

1.070 de angajaţi

Electrica Serv

În scădere cu 398 de oameni

3.288 de salariaţi

2.890 de salariaţi

Hidroserv SA

În scădere cu 326 de salariaţi

1.693 de salariaţi

1.367 de angajaţi

Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB)

În scădere cu 260 de oameni

10.274 de salariaţi

10.014 salariaţi

Sursă informaţii tabel: ONRC exclusiv pentru ECONOMICA.NET

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X