Trafic aerian de aproape 10,51 milioane de pasageri pe aeroporturile bucureştene la 9 luni, în creştere cu 7,57%

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a raportat, în primele nouă luni ale anului, un trafic aerian de aproape 10,51 milioane de pasageri, în creştere cu 7,57% raportat la perioada similară a anului precedent, când s-au consemnat 9,77 milioane de pasageri, cei mai mulţi fiind înregistraţi în luna august, respectiv 1,43 milioane, potrivit statisticilor publicate pe site-ul CNAB.
Economica.net - D, 04 nov. 2018, 13:45
Trafic aerian de aproape 10,51 milioane de pasageri pe aeroporturile bucureştene la 9 luni, în creştere cu 7,57%

Şi numărul mişcărilor de aeronave (aterizări şi decolări) a urcat în perioada ianuarie – septembrie 2018 pe cele două aeroporturi internaţionale bucureştene – Henri Coandă (Otopeni) şi Aurel Vlaicu (Băneasa) – ajungând la un total de 104.538, mai mare cu 5,90% faţă de cel înregistrat în 2017, în intervalul de timp similar. 

În privinţa pasagerilor, vârful de trafic s-a înregistrat în luna august, când aeroporturile Capitalei au înregistrat 1,43 milioane de pasageri, cu 7,87% mai mulţi comparativ cu august 2017 (1,32 milioane de pasageri). Din punct de vedere al procentajului, cea mai mare creştere a numărului de pasageri s-a consemnat în luna aprilie, când în Bucureşti au ajuns 1,14 milioane de pasageri, cu 9,05% mai mulţi decât în aprilie 2017 (1,05 milioane). 

Din totalul pasagerilor raportaţi de CNAB la nouă luni, cei mai mulţi au fost înregistraţi pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă, respectiv 10,49 milioane (plus 7,55% faţă de perioada similară din 2017), iar restul, de 15.945, pe Aeroportul Internaţional Aurel Vlaicu (plus 19,98%). 

În ceea ce priveşte mişcările de aeronave, 93.231 s-au înregistrat pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă (plus 5,08%), în timp ce pe Aeroportul Internaţional Aurel Vlaicu numărul de aterizări şi decolări a crescut cu 13,21% faţă de ianuarie – septembrie 2017, la 11.307. 

Top 10 companii aeriene care au operat pe Otopeni în primele trei trimestre ale anului în curs, în funcţie de numărul de pasageri, au fost: Wizz Air, TAROM, Blue Air, Ryanair, Lufthansa, Turkish Airlines, Austrian Airlines, KLM, Air France şi British Airways. 

Pe primul loc la capitolul destinaţii preferate ale pasagerilor companiilor aeriene ce au operat pe Otopeni în perioada de referinţă s-a situat Londra, urmată de Roma, Tel-Aviv, Paris, Milano, Istanbul, Cluj-Napoca, Amsterdam, Bruxelles şi Madrid. 

Principalele tipuri de aeronave care au operat pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Otopeni) în funcţie de tipul de mişcări au fost: Boeing 738, Airbus 320, Airbus 321, AT 45 şi Boeing 737. 

La începutul lunii iunie, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), Valentin Iordache, afirma că numărul de pasageri estimat a fi înregistrat de aeroporturile bucureştene la sfârşitul anului 2018 va depăşi 14 milioane. 

„Anul acesta ne aşteptăm să depăşim lejer 14 milioane de pasageri”, a spus el, după evenimentul de lansare a noilor rute Air Canada Rouge de la Toronto şi Montreal către Bucureşti. 

Potrivit acestuia, programul strategic de dezvoltare a infrastructurii Aeroportului Internaţional Henri Coandă se află „cumva în linie dreaptă”, urmând să aibă loc exproprierea terenurilor pentru utilitate publică. 

„Extinderea înseamnă de fapt acest program strategic de dezvoltare a infrastructurii la aeroport, care, deşi a fost de-a lungul timpului amânat din varii motive, acum se află cumva în linie dreaptă, pentru că ne apropiem de momentul în care se va produce acea expropriere a terenurilor pentru utilitate publică, acestea urmând a fi concesionate către aeroport şi pe această zonă se vor dezvolta noi terminale de pasageri, platforme, căi de rulare, astfel încât şi capacitatea pistelor – pentru că nu vom construi o nouă pistă, vom rămâne cu acestea două -, dar căile de rulare vor permite ca această capacitate a pistelor să crească substanţial. În consecinţă, şi traficul va putea să crească şi noi să avem posibilitatea de a-l acomoda în bune condiţii”, a precizat, atunci, Iordache. 

Ulterior, pe 26 octombrie, CNAB anunţa, într-un comunicat, că platforma nr. 1 a Aeroportului Internaţional Henri Coandă va fi extinsă cu 15.000 de metri pătraţi, respectiv cu patru noi poziţii de parcare a aeronavelor cu literă de cod C, printr-un contract în valoare de aproape 12,7 milioane de lei (exclusiv TVA), semnat cu asocierea formată din Societatea de Construcţii Napoca şi UTI Grup. Lucrările urmează să fie executate în 6 luni de la data emiterii ordinului de începere. 

Noile poziţii de parcare vor fi prevăzute cu instalaţii de iluminat moderne, pentru asigurarea operării în siguranţă, în condiţii de vizibilitate redusă sau noaptea, precum şi cu instalaţii de balizaj de categoria III ICAO. Pentru acestea vor fi asigurate reţele de utilităţi, inclusiv alimentare şi hidranţi de incendiu, canalizare a apelor pluviale, precum şi drenarea apelor de infiltraţie, precizează sursa citată. 

„Noua investiţie va asigura capacitatea de procesare necesară pentru acomodarea traficului aeroportuar în continuă creştere, având ca rezultat creşterea capacităţii de operare a platformelor cu 10%”, a declarat directorul general al CNAB, Traian Panait. 

Planurile de extindere ale aeroportului au fost realizate în urmă cu mai mult de zece ani, însă dificultatea operaţiunilor de expropriere şi a licitaţiilor aferente au întârziat masiv lucrările, care ar fi trebuit să fie finalizate în 2018. 

Aeroporturile Henri Coandă şi Băneasa au avut anul trecut un trafic de 12,84 milioane de pasageri, în creştere cu 16,8% faţă de anul precedent. 

Te-ar mai putea interesa și
Lege controversată pentru banii de pensie a 8,3 milioane de români. BNS se opune investirii banilor din Pilonul 2 de pensii în companii din domeniul apărării şi industriei de armament
Lege controversată pentru banii de pensie a 8,3 milioane de români. BNS se opune investirii banilor din Pilonul 2 de pensii ...
Blocul Naţional Sindical (BNS) cere retragerea imediată a unui proiect de lege prin care fondurile de pensii administrate privat ar putea investi banii din Pilonul 2 de pensii în companii din......
Cifrele care ne rușinează: Polonia, “țara cărbunelui”, produce deja energie eoliană în Marea Baltică, după ce a pus și fotovoltaice mai mult decât toată puterea instalată a României. La noi se vorbește despre eoliene în Marea Neagră de 20 de ani, rezultate zero
Cifrele care ne rușinează: Polonia, “țara cărbunelui”, produce deja energie eoliană în Marea Baltică, după ce ...
Polonia, al cărei sistem energetic este încă dependent de centralele pe cărbune, a marcat zilele trecute un moment istoric: ...
Schimbare majoră în lanțul de magazine de cosmetice Rituals. Compania a investit 40 de milioane de euro pentru o reamenajare globală fulger
Schimbare majoră în lanțul de magazine de cosmetice Rituals. Compania a investit 40 de milioane de euro pentru o reamenajare ...
Rituals Cosmetics va începe în luna august să reamenajeze 1.500 de boutique-uri din 30 de țări, în urma unei investiții ...
Vânzările Goo Goo, brandul de suc al youtuberului iSilent produs de Natura Vrancea, vor ajunge la peste un milion de bucăți
Vânzările Goo Goo, brandul de suc al youtuberului iSilent produs de Natura Vrancea, vor ajunge la peste un milion de bucăți
Vânzările GOO GOO, brandul de suc al lui iSilent dezvoltat împreună cu Nexus Gaming și produs sub licență de Natura ...