Trei castele din Transilvania, scoase la vânzare cu circa 980.000 de euro

Castelul de la Zlatna

A fost construit între 1936 și 1939 de Ion Gigurtu, fiul Olgăi Gigurtu (fiica fratelui lui Nicolae Bălcescu și a nepoatei pictorului Theodor Aman), fost inginer român și om politic de extremă dreapta, pro-german. Cariera sa politică a început în 1918 în cadrul Partidului Poporului. Pe 10 aprilie 1932 îl urmează pe Octavian Goga când acesta se desprinde din PP formând propria formaţiune politică, Partidul Naţional Agrar.

În 1940 șeful statului l-a desemnat în funcţia de prim-ministru pe Ion Gigurtu, funcție pe care a deținut-o până pe 4 septembrie 1940 când a predat şefia guvernului generalului Ion Antonescu. În noaptea de 5/6 mai 1950 este arestat şi închis la penitenciarul din Sighet împreună cu ceilalţi foşti demnitari din perioada interbelică, dar și cu soția sa. 

Binecunoscut om de afaceri, acesta a fost și director general al societății „Mica”, specializată în extragerea de aur și alte metale prețioase. Castelul a fost inițial folosit ca reședință de vară a familiei și ca sediu administrativ pentru societatea minieră. Statura și elementele de compoziție îl încadrează în stilul arhitectural Neoromânesc de influență moldovenească, foarte apropiat stilului Ghika-Budești și este așezat pe un teren de 8.800 de mp, are o suprafață construită de 1.358 mp, 19 camere și un proiect de dezvoltare care cuprinde 23 de apartamente.

De altfel, în ultimii ani, castelul a beneficiat de o serie de lucrări de consolidare și reabilitare care nu doar că asigură conservarea propice clădirii, dar va și ușura misiunea viitorului proprietar: izolarea fundației, compartimentarea interioară, înlocuirea acoperișului și a șarpantei, înlocuirea sistemului de colectare a apelor pluviale. Celebritatea castelului este legată de faptul că aici a fost filmată o parte importantă din filmul “Noi, cei din linia întâi”, film regizat de Sergiu Nicolaescu și în care au jucat Ion Besoiu, Colea Răutu, Valentin Uritescu și Ștefan Iordache. 

Conacul baronului Urban de Monyoro

Conacul, construit la mijlocul secolului al XIX-lea de baronii Urbán de Monyoró, este situat pe drumul național 79, pe șoseaua Arad – Oradea, la o distanță de 28 kilometri de municipiul Arad. În 1994, conacul a fost complet renovat, fiind păstrate toate elementele originale ale arhitecturii.

Construcția oferă tot confortul modern, fiind racordată la rețeaua de apa, are canalizare proprie și trei centrale pe gaz pentru încălzirea clădirii. Conacul are ca și anexă un corp B, dotat cu toate utilitățile, iar pe terenul generos a fost construită o clădire nouă, în prezent în curs de finalizare, cu funcție rezidențială.

În fața conacului a fost construită o piscina de 50 mp. Piscina poate fi amenajată în scopul valorificării resursei de apă termală aflată la o adâncime de 700 metri.

Familia Urbán de Monyoró a fost una dintre familiile importante, înnobilate ale aristocrației maghiare. Vatra nobililor Urbán era localitatea Monyoród (astăzi Mânerău, Arad), iar primul membru al familiei menționat în documente oficiale a fost Joseph Urbán, în 1828. Conacul neoclasic ridicat în Șimand, la doar câțiva zeci de kilometri distanță de Monyoród, era ridicat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind cel mai probabil opera ctitoricească a lui Gyula Urbán, tatăl celui mai important membru al familiei, și anume Peter Urbán (1870-1935).

Casa de vacanță a familiei Misselbacher

Construită în jurul anului 1920 ca reședința de vacanță a familiei Misselbacher, casa este situată la 800 de metri de Cetate. Julius Misselbacher (1903-1963) a fost un comerciant sighişorean care a avut preocupări intense în domeniul istoriei artei şi istoriei orașului.

A avut o importantă contribuție la cunoașterea și sistematizarea științifică a primelor colecții ale Muzeului de Istorie Sighişoara, inițiat de medicul Josef Bacon (1857-1941), un colecţionar pasionat. Julius Misselbacher a creat în 1952 macheta oraşului de la 1735, pe baza planurilor cadastrale aflate în arhiva de război din Viena, completată cu desene şi planuri din perioada anilor 1700.

Proprietatea beneficiază de 1.734 mp de teren. Construcția S+P+1+M are 452 mp suprafață construită, 400 mp suprafață utilă, 255 mp amprentă la sol. În curte s-a construit recent o anexă de 40 mp, pentru a servi gazdelor atunci când reședința principală este folosită pentru oaspeți. Proprietatea dispune de o curte generoasă de formă dreptunghiulară, cu deschidere către două străzi și poate deveni pensiune, grădiniță sau reședință. La subsol se poate amenaja o cramă cu restaurant, iar în mansardă se pot crea camere sau o sală de conferință.
mai puțin