Tren Otopeni Euro 2020: gălăţenii care vor face calea ferată peste DN1 au modernizat mai multe gări şi poduri, dar au renunţat la o autostradă

Ministerul Transporturilor continuă cursa contra – cronometru pentru realizarea legăturii feroviare Gara de Nord – Aeroportul Otopeni până în vara anului viitor, când mulţi suporteri străini sunt aşteptaţi să vină în Bucureşti pentru Euro 2020.

În acest sens, şeful Transporturilor, Răzvan Cuc, a subliniat marţi că finanţarea pentru proiectarea şi execuţia liniei de cale ferată directă între Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi Gara de Nord este asigurată, iar constructorul va avea tot sprijinul pentru a derula acest proiect în condiţii de rapiditate, ca să-l finalizeze aşa cum şi-a asumat, până la data de 30 mai 2020.

CFR SA a anunţat la finele lunii mai că asocierea Arcada Company – ISPCF – DB Engineering & Consulting GMBH a câştigat procedura de licitaţie publică pentru proiectul „Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti, Faza I: Racord C.F. la Terminalul T1, Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti (proiectare şi execuţie)”, cu o ofertă financiară depusă în valoare de 398,16 milioane de lei, fără TVA.

Contractul are o durată de 14 luni (două luni pentru proiectare şi 12 luni pentru execuţie), conform comunicatului CFR din 31 mai 2019.

Cine sunt gălăţenii care vor face linia nouă spre aeroport

Arcada Company, liderul asocierii care a câştigat contractul pentru construcţia liniei noi către Aeroportul Otopeni, a derulat mai multe contracte cu CFR SA, conform documentelor constatoare publicate în platforma de achiziţii publice SEAP.

Astfel, s-a ocupat de modernizarea staţiilor de cale ferată Botoşani, Vaslui, Piatra Neamţ, Brăila şi Slobozia Veche, dar şi de refacerea unor poduri de cale ferată, precum cele peste Dunare – km 152+149 şi km 165+817 de pe linia CF Bucureşti – Constanţa.

Conform datelor din SEAP, constructorul gălăţean a derulat lucrări şi pentru Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), precum consolidarea şi refacerea corpului unor drumuri naţionale.

Cea mai disputată autostradă

Mai mult, firma Arcada Company câştigase, în cadrul unei asocieri cu alte firme din Galaţi, şi un contract pentru construirea lotului 1 din tronsonul Târgu Mureş – Ogra al Autostrăzii Câmpia Turzii – Târgu Mureş (A3). Constructorul gălăţean a renunţat însă în primăvara lui 2016 la construcţia autostrăzii, după ce nu i se emisese ordin de începere a lucrărilor într-un an de la semnarea contractului.

Dar, într-o situaţie similară s-a aflat şi constructorul român Straco Grup, care a câştigat un alt lot din cele cinci din Autostrada Câmpia Turzii – Târgu Mureş. Acesta a semnat contractul pentru lotul 3 din tronsonul Ogra – Câmpia Turzii pe 19 februarie 2015 şi a primit ordin de începere a lucrărilor abia pe 4 mai 2016. Deşi a aşteptat mai bine de un an ordinul de începere a lucrărilor, Straco nu a renunţat însă la contract. Ce-i drept, stadiul de execuţie a lucrărilor pe acest lot a ajuns însă abia la 25%, conform celor mai recente date de pe site-ul CNAIR.

Lotul de autostradă la care au renunţat gălăţenii în aprilie 2016 a fost relicitat în luna octombrie a aceluiaşi an şi nu are constructor nici în prezent. Acesta este unul dintre cele mai disputate contracte de infrastructură rutieră, cu 12 ofertanţi înscrişi în licitaţie şi contestaţii peste contestaţii.

În 2016, surse din piaţă speculau că gălăţenii ar fi renunţat la contractul de autostradă din cauză că nu ar fi avut forţa financiară necesară pentru a susţine derularea lucrărilor. Cu o valoare de 285 milioane de lei, contractul de autostradă era însă mai mic decât cel câştigat anul acesta privind calea ferată spre Otopeni, de aproape 400 de milioane de lei.

De asemenea, datele de la Ministerul Finanţelor arată cum firma din Galaţi şi-a redus afacerile în ultimii ani. Astfel, în 2016, aceasta raporta o cifră de afaceri de 297 milioane de lei şi un profit net de aproape 40 de milioane de lei. Anul trecut, afacerile au scăzut la 105 milioane de lei, iar profitul la 6,76 milioane de lei.

În aceste condiţii, rămâne de văzut dacă statul român nu va fi lăsat cu „ochii în soare” şi pentru marele eveniment sportiv din vara anului viitor.

Trebuie menţionat că, pe lângă semnele de întrebare privind constructorul, mai există şi unele probleme birocratice pe care trebuie să le rezolve statul.

Pentru organizarea Campionatului European de Fotbal din 2020, ministrul Transporturilor Răzvan Cuc a anunţat şi redeschiderea Aeroportului Băneasa în aprilie 2020.