Trenul metropolitan de 1,5 mld. lei de la Brașov. Primăria a depus cererea de finanţare – Cum va arăta şi pe unde vor circula ramele electrice pe baterii

Tren metropolitan Braşov – Cererea a fost depusă de Asociaţia de Transport, în parteneriat cu municipalitatea braşoveană şi ceilalţi parteneri instituţionali în proiect, fiind cea mai mare investiţie cu fonduri europene nerambursabile de până acum din judeţ, scrie Agerpres.

„Această reţea de trenuri metropolitane este o investiţie majoră în municipiul şi judeţul Braşov, fiind cel mai mare proiect de finanţare europeană nerambursabilă din judeţul nostru de până acum. Din totalul de 238 de milioane de euro, 70 de milioane de euro sunt pentru achiziţia de trenuri pe baterii. Alte 30 de milioane sunt pentru calea ferată ce urmează a fi construită, iar 31 de milioane sunt pentru pasaje supraterane – în zona Bartolomeu, de exemplu, strada Institutului cu DN1 la ieşire spre Ghimbav – şi alte asemenea elemente de infrastructură, restul de bani fiind pentru intervenţii în interiorul cartierelor din municipiul Braşov care sunt tranzitate de către acest traseu. Este un proiect pe care îl facem împreună cu Consiliul Judeţean şi are o cofinanţare de 2% din partea municipiului Braşov şi a Consiliului Judeţean”, a precizat primarul George Scripcaru.

Investiţia va conecta municipiul Braşov cu localităţile din zona metropolitană, principalele zone industriale şi Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav, printr-un sistem de transport public feroviar modern, integrat şi cu emisii reduse.

Ea presupune realizarea unui număr de trei magistrale diametrale, inclusiv un racord feroviar nou de aproximativ 4,3 kilometri către zona industrială şi Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav, 24 de puncte de oprire – 10 noi şi 14 modernizate, 9 parcări, şi achiziţia a 7 trenuri cu propulsie electrică alimentate de baterii.

Pe unde va circula Trenul metropolitan Braşov

 M1: Stupini – Prejmer (cu servicii către Sf. Gheorghe la orele de vârf) (37,53 km), cu următoarele stații: Stupini, Nicolae Labiș, Tractorul, Gara Brașov, Zaharia Stancu, Pavilioane CFR Triaj, Hărman, Parc Industrial Prejmer, Ilieni, Prejmer (Chichiș, Ozun, Sf. Gheorghe).

 M2: Codlea – Dârste (20 km), cu următoarele stații: Codlea, Ghimbav, VGP, Bartolomeu, Tractorul, Gara Brașov, Zizin, Micșunica, Dârste;

 M3: Zărnești – Dârste (33,1 km), cu următoarele stații: Zărnești, General Traian Moșoiu, Tohanu Vechi, Romacril, Râșnov, Cristian, Ina Schaeffer, Brașovia, Bartolomeu, Gara Brașov, Zizin, Micșunica, Dârste.

Conform proiectului, este estimat un trafic de peste 7.500 de pasageri pe zi până în 2030, se mai arată în informarea transmisă de Primăria Braşov.

De ce trenuri pe baterii

Materialul rulant propus pentru operarea serviciilor de tren metropolitan este reprezentat de rame electrice cu baterii (BEMU), proiectate pentru exploatare metropolitană și regională, configurate pentru furnizarea unui serviciu de frecvență ridicată, accesibil și eficient energetic. Caracteristicile principale vizează:

 Propulsie bimodală: tracțiune electrică prin catenară și alimentare auxiliară prin baterii pe segmentele neelectrificate;

 Autonomie operațională extinsă: dimensionată pentru parcurgerea integrală a traseelor neelectrificate din sistem cu reîncărcare pe secțiunile electrificate;

 Capacitate de transport optimizată: mix de locuri pe scaune și spații ample pentru pasageri în picioare, adaptat profilului de mobilitate suburbană;

 Timpi de accelerare și frânare reduși: în vederea eficientizării exploatării și reducerii duratei de parcurs în regim metropolitan;

 Sisteme avansate de management al energiei: pentru monitorizarea consumului, optimizarea ciclurilor de încărcare și creșterea duratei de viață a bateriilor;

 Accesibilitate universală: podea joasă, adaptări pentru persoane cu mobilitate redusă și spații dedicate bicicletelor și bagajelor;

 Echipamente pentru operare metropolitană: sisteme informatizate de ticketing, supraveghere video, climatizare performantă și standarde ridicate de confort interior.

Prin aceste caracteristici, B-EMU asigură performanțe operaționale comparabile cu trenurile electrice convenționale pe linii electrificate, cu avantajul suplimentar al accesului la infrastructura neelectrificată, menținând în același timp standardele de calitate, siguranță și mediu impuse pentru transportul public modern, explică autorii documentului.

Aceștia adaugă că elementele principale ale trenului cu tracțiune electrică pe baterii sunt tracțiunea electrică clasică (EMU) împreunată cu utilizarea bateriilor (care pot aduce un plus de până la 80-120 km) pentru o tracțiune suplimentară pe porțiunile neelectrificate, posibilitatea de încărcare a bateriilor atât în mers, când este conectat la catenară, cât și în timpul staționării.

Trenurile pe baterii, autonomie de peste 80 km

Principalele date tehnice ale materialului rulant propus, sunt:

 Autonomie pe baterii 80 – 120 Km;
 Viteza maxima 160 km/h în mod EMU, respectiv 120 km/h în mod B-EMU;
 Capacitate de transport 140 – 160 de locuri + spații pentru biciclete/bagaje;
 Compoziție: unitate indivizibilă din minimum 2 vagoane;
 Alimentare: prin catenară și acumulatori;
 Lungime totală: minimum 40 m – maximum 85 m;
 Durata de viață a materialului rulant trebuie să fie de minimum 30 ani.