Trezoreria americană va lua măsuri extraordinare începând din 21 ianuarie pentru a continua să-și achite obligațiile, în condițiile în care plafonul datoriei a fost atins

Într-o scrisoare adresată principalilor responsabili ai Congresului, Yellen a indicat că plafonul datoriei, în prezent cu puţin peste 36.000 de miliarde de dolari, „nu autorizează noi cheltuieli”.

Vor fi luate, aşadar, „măsuri extraordinare” începând cu 21 ianuarie, a doua zi după învestirea preşedintelui ales Donald Trump.

Măsurile presupun oprirea plăţilor către mai multe fonduri de pensii, de sănătate şi de invaliditate din sectorul public, ajustări tehnice „care nu sunt imediat necesare pentru plata prestaţiilor”.

„Pensionarii şi funcţionarii publici nu vor fi afectaţi de aceste acţiuni”, a asigurat ea.

Acest tip de măsuri permit îngheţarea cheltuielilor şi evitarea rămânerii în urmă cu plata facturilor, ceea ce ar penaliza furnizorii statului şi, mai general, economia.

Ele pot fi doar temporare, până când Congresul ridică sau suspendă plafonul datoriei.

Dacă parlamentarii nu reuşesc să ajungă la un acord, Statele Unite s-ar putea găsi în cele din urmă într-o situaţie de incapacitate de plată.

Janet Yellen a subliniat că durata măsurilor extraordinare este „supusă multor incertitudini, în special din cauza dificultăţii de a anticipa cheltuielile şi veniturile guvernamentale în lunile următoare”.

Înainte de a preda mandatul, secretarul în exerciţiu a cerut „respectuos Congresului să acţioneze rapid pentru a păstra încrederea deplină” a creditorilor în privinţa SUA.

„Statele Unite nu vor intra în incapacitate de plată dacă voi fi confirmat” ca nou secretar al Trezoreriei, a afirmat joi în faţa senatorilor Scott Bessent, opţiunea lui Donald Trump pentru această funcţie.

Pentru a reechilibra conturile publice, continuând să reducă impozitele, preşedintele ales promite că va tăia din cheltuielile guvernamentale federale şi mizează pe veniturile din taxele vamale suplimentare pe care doreşte să le introducă.

Ridicarea sau suspendarea plafonului datoriei este o problemă recurentă în Statele Unite, cu 78 de modificări din 1960, de 49 de ori sub un preşedinte republican şi de 29 de ori sub un preşedinte democrat, potrivit site-ului Departamentului Trezoreriei.

Un raport oficial publicat vineri anticipează că datoria publică va reprezenta 118% din PIB-ul Statelor Unite în 2035, comparativ cu 100% în 2025.