Trump a semnat actul de retragere a SUA din Parteneriatul Trans-Pacific

TPP, pe care SUA îl semnaseră, dar încă nu îl ratificaseră, a fost principalul pilon economic al politicii de reorientare a Administraţiei Obama către regiunea Asia-Pacific în faţa unei Chine care se dezvoltă rapid.

Tratatul, văzut ca o contrapondere la influenţa tot mai mare a Chinei, a fost semnat în 2015 de 12 ţări din Asia-Pacific reprezentând 40% din economia mondială, însă nu a intrat încă în vigoare.

‘Vorbim despre acest lucru de mult timp’, le-a spus el jurnaliştilor prezenţi la ceremonia de semnătură, considerând că decizia ‘este o alegere bună pentru lucrătorul american’.

În timpul campaniei, Donald Trump a denunţat ferm acest acord, spunând că este unul ‘teribil’, şi a promis să retragă SUA cât mai repede din TPP.

De partea cealaltă, administraţia Obama l-a prezentat ca cel mai important dintre tratatele de liber-schimb, deoarece acest acord înseamnă mai mult decât simpla ridicare a barierelor vamale.

Înţelegerea prevede de asemenea ridicarea barierelor non-tarifare, cum ar fi deschiderea apelurilor de oferte naţionale din ţările membre către companiile străine fără avantaje induse pentru propriile lor companii publice sau respectarea dreptului la muncă în conformitate cu normele Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM).

Numeroase ONG-uri denunţă totuşi efectele perverse ale unui acord considerat opac în legătură cu drepturilor lucrătorilor, mediul, pierderea suveranităţii sau accesul la medicamente.

Premierul japonez Shinzo Abe, mare apărător al acordului, a recunoscut la sfârşitul lui 2016 că un TPP fără SUA ‘nu ar avea sens’.

Tratatul a fost semnat de 12 ţări: Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore, SUA şi Vietnam.

Tratatul, văzut ca o contrapondere la influenţa tot mai mare a Chinei, a fost semnat în 2015 de 12 ţări din Asia-Pacific reprezentând 40% din economia mondială, însă nu a intrat încă în vigoare.


‘Vorbim despre acest lucru de mult timp’, le-a spus el jurnaliştilor prezenţi la ceremonia de semnătură, considerând că decizia ‘este o alegere bună pentru lucrătorul american’.


În timpul campaniei, Donald Trump a denunţat ferm acest acord, spunând că este unul ‘teribil’, şi a promis să retragă SUA cât mai repede din TPP.


De partea cealaltă, administraţia Obama l-a prezentat ca cel mai important dintre tratatele de liber-schimb, deoarece acest acord înseamnă mai mult decât simpla ridicare a barierelor vamale.


Înţelegerea prevede de asemenea ridicarea barierelor non-tarifare, cum ar fi deschiderea apelurilor de oferte naţionale din ţările membre către companiile străine fără avantaje induse pentru propriile lor companii publice sau respectarea dreptului la muncă în conformitate cu normele Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM).


Numeroase ONG-uri denunţă totuşi efectele perverse ale unui acord considerat opac în legătură cu drepturilor lucrătorilor, mediul, pierderea suveranităţii sau accesul la medicamente.


Premierul japonez Shinzo Abe, mare apărător al acordului, a recunoscut la sfârşitul lui 2016 că un TPP fără SUA ‘nu ar avea sens’.


Tratatul a fost semnat de 12 ţări: Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore, SUA şi Vietnam.