Tsakalotos, încrezător în revenirea pe creştere a economiei Greciei – FT

Adaugă-ne ca sursă preferată

Oficialul se aşteaptă ca revizuirea reformelor economice de către creditorii internaţionali să fie efectuată până la sfârşitul lunii noiembrie, iar dacă verdictul va fi pozitiv, Grecia va putea începe negocierile privind recapitalizarea băncilor şi atenuarea poverii datoriei

Recapitalizarea băncilor ar trebui finalizată înainte de 30 decembrie 2015, susţin analiştii, deoarece există riscul propagării efectelor negative asupra economiei şi în 2016, scrie Agerpres.

Cel de-al treilea acord de asistenţă financiară prevede că Parlamentul de la Atena trebuie să aprobe până în 15 octombrie noul cadru legislativ privind recapitalizarea băncilor, pentru ca proiectul de lege să fie în concordanţă cu operaţiunile Fondului de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) – principalul acţionar al băncilor elene – şi noua directivă europeană privind întărirea sistemului bancar.

O sumă de 10 – 25 de miliarde de euro din ultimul program de asistenţă acordat Greciei de creditorii internaţionali, în valoare de 86 de miliarde de euro, a fost alocată pentru recapitalizarea băncilor elene până la finele acestui an. În prezent, necesităţile de capital ale primelor patru bănci greceşti, National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank şi Alpha Bank, sunt evaluate de Banca Centrală Europeană, procedura fiind aşteptată să se încheie până la finele lunii octombrie.

Creditorii internaţionali vor ca autorităţile de la Atena să implementeze până la sfârşitul anului măsuri de ‘bail-in’ pentru băncile din Grecia. La 1 ianuarie 2015, în Grecia şi în restul statelor membre ale Uniunii Europene a intrat în vigoare o lege de implementare a Directivei privind redresarea şi rezoluţia bancară, care prevede, printre altele, constituirea unui fond de rezoluţie în care băncile trebuie să contribuie cu o sumă reprezentând 1% din valoarea depozitelor garantate, într-un termen de 10 ani. La aceste sume se adaugă măsurile de bail-in, precum confiscarea depozitelor negarantate de peste 100.000 de euro, care vor face posibilă salvarea unei bănci în dificultate exclusiv din fondurile investitorilor privaţi fără a se apela la fondurile publice, cum s-a întâmplat până acum.

Este important ca Executivul să înceapă reformele până în octombrie, pentru a debloca tranşa de trei miliarde de euro anunţată în august, a declarat Tsakalotos pentru FT. Acesta a adăugat că trebuie luate măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale.

‘Va fi un aspect central al politicilor noastre (combaterea evaziunii fiscale), care va determina succesul Guvernului, deoarece este singurul mod în care cetăţenii eleni vor accepta măsurile dificile care arată că suntem toţi în aceeaşi barcă’, a afirmat Tsakalotos.

Grecia a evitat luna trecută intrarea în incapacitate de plată după ce a primit un nou program de asistenţă internaţională, cel de-al treilea. În cadrul Mecanismului european de stabilitate (MES) – ‘zidul de protecţie’ al finanţelor Europei, înfiinţat în 2012 drept răspuns la criza financiară globală – se va putea aloca Greciei, în următorii trei ani, o sumă maximă de 86 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, cu condiţia ca autorităţile elene să pună în aplicare reforme menite să rezolve dificultăţile fundamentale cu care se confruntă economia şi societatea Greciei.

Conform datelor Eurostat, la sfârşitul primului trimestru din 2015, cel mai ridicat nivel al datoriei guvernamentale din UE se înregistra în Grecia – 168,8% din PIB.

Germania, cel mai mare contributor european la ajutorul acordat Greciei, se opune vehement unei eventuale ştergeri a datoriilor Greciei chiar dacă un studiu al Fondului Monetar Internaţional arată că Grecia ar avea nevoie de o diminuare a poverii datoriei mai mare decât ceea ce au analizat până acum guvernele europene.

Întrebat recent despre opţiunea extinderii scadenţei împrumuturilor Greciei, purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Finanţe, Martin Jaeger, a răspuns că din punct de vedere tehnic această opţiune există şi ar putea fi luată în considerare. ‘Însă aceasta nu va fi o soluţie dacă duce la o reducere semnificativă a valorii datoriei deoarece la final aceasta nu ar fi altceva decât o ştergere pe ocolite a datoriei’, a spus Martin Jaeger.