Turcia: Drepturi extinse pentru serviciile secrete

Textul – depus în Parlament înaintea scrutinului municipal din 30 martie, câştigat detaşat (45%) de Partidul guvernamental al Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al premierului Recep Tayyip Erdogan – a suscitat numeroase critici, iar şeful statului, Abdullah Gul, şi-a exprimat dorinţa revizuirii lui.

În noua versiune adoptată de deputaţi, serviciile de informaţii au fost plasate sub controlul Parlamentului, unde o comisie specială va fi însărcinată să supervizeze MIT, poliţia şi serviciile de informaţii ale jandarmeriei.

Noua lege, dezbătută într-o ambianţă electrizantă de deputaţi de săptămâna trecută, abilitează MIT să intercepteze liniile telefonice şi să colecteze informaţii în legătură cu ‘terorismul, crimele internaţionale şi informaţiile externe’.

De asemenea, ea autorizează agenţii acestui organism – condus de un apropiat al premierului, Hakan Fidan – să stabilească contacte directe cu grupurile considerate ‘teroriste’.

Noua lege asigură astfel protecţie legală discuţiilor desfăşurate de la sfârşitul anului 2012 cu şeful încarcerat al Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), Abdullah Ochalan, în cadrul procesului de reglementare a conflictului kurd care durează din 1984.

Textul acordă impunitate judiciară membrilor MIT în exercitarea atribuţiilor şi introduce pedepse de până la 10 ani închisoare pentru difuzarea unor documente confidenţiale ale MIT.

Potrivit opoziţiei parlamentare, legea acordă puteri extraordinare, chiar ‘fără limite’, Agenţiei de informaţii într-o perioadă în care Turcia a fost zdruncinată prin difuzarea prin internet a numeroase înregistrări, implicând guvernul şi în mod direct pe şeful său într-un vast scandal de corupţie dezvăluit în 17 decembrie 2013.

În una din aceste înregistrări sonore, responsabili turci – între care se afla şi şeful MIT – evocau ipoteza unei intervenţii militare în Siria.

‘Cu această lege, guvernul va reuşi să înăbuşe toate anchetele vizând corupţia şi Turcia va avansa de la un stat de drept la un stat în care democraţia va fi distrusă’, a comentat deputatul Atilla Kart din Partidul Republican al Poporului (CHP, de centru-stânga), principala formaţiune a opoziţiei.

‘Legea va reduce la tăcere presa şi societatea’, a estimat parlamentarul, al cărui partid şi-a exprimat intenţia de a sesiza Curtea constituţională pentru a obţine anularea controversatului text.

Majoritatea guvernamentală, în schimb, apără acest proiect care asigură – potrivit ei – ‘mijloace de lucru mai bune’ MIT.

Camioane escortate de agenţi ai MIT au fost interceptate la începutul anului la frontiera siriană de poliţie şi jandarmerie, care au descoperit la bord arme destinate rebelilor sirieni, deşi Ankara a negat întotdeauna că înarmează combatanţii ostili preşedintelui Bashar al-Assad.