Turiştii pot circula cu trenul electric de epocă „Săgeata Verde”, care a fost repus în funcţiune

Trenul electric de epocă supranumit de localnici "Săgeata Verde" a fost scos duminică din depou şi pus la dispoziţia turiştilor care au dorit să călătorească pe traseul Arad-Ghioroc şi să viziteze obiectivele turistice din această comună. 
Economica.net - D, 18 iun. 2017, 16:42
Turiştii pot circula cu trenul electric de epocă
„Săgeata Verde”, considerată un adevărat simbol al judeţului Arad, a făcut prima cursă în data de 1 decembrie 1906. Ideea construirii unei linii de cale ferată îngustă, cu ecartament de 1.000 mm, către Podgoria Aradului exista încă din august 1896, dar construcţia a început abia la 11 decembrie 1905, fiind finalizată după aproape un an. 

Prima probă cu o garnitură tractată de un automotor benzo-electric pe linia de cale ferată având trei secţiuni, Arad – Ghioroc, Ghioroc – Pâncota şi Ghioroc – Radna, în lungime totală de 58,318 km, a avut loc la 10 noiembrie 1906, fiind dată în exploatare o zi mai târziu. 

Transportul călătorilor se făcea cu unităţi automotoare benzo-electrice care tractau vagoane fabricate la fabrica arădeană de vagoane Weitzer. În schimb, transportul de marfă se făcea cu două garnituri tractate de locomotive cu abur, achiziţionate în 1907 şi, respectiv, în 1911. 

În aprilie 1913, a fost inaugurată, între Arad şi Ghioroc, la acea vreme prima cale ferată electrificată de pe actualul teritoriu al României, dar şi din sud-estul Europei şi a opta din lume. 

După cel de-al Doilea Război Mondial, exploatarea liniei de cale ferată Arad – Podgoria a fost preluată de CFR, iar din 1982 reţeaua a trecut în patrimoniul IJTL Arad, compania de transport din Arad. 

La 1 ianuarie 1983, în exploatarea liniei au fost introduse tramvaiele urbane. 

În 1991 istoria căii ferate înguste Arad-Pogoria se încheie, odată cu închiderea exploatării segmentelor de cale Ghioroc – Pâncota şi Ghioroc – Radna, care au fost deservite de autobuze.

Trenul va face curse duminicale regulate, cu caracter turistic, pe traseul Arad-Ghioroc.

Vagonul automotor, renovat la SC Astra Vagoane Călători SA Arad, a plecat din cartierul Micălaca al municipiului Arad, făcând scurte opriri în localităţile Mândruloc şi Sâmbăteni, la fiecare oprire turiştilor fiindu-le prezentate scurte programe artistice de către tineri artişti din localităţile respective. 

La Sâmbăteni, localitate aparţinătoare comunei Păuluş, turiştii au fost întâmpinaţi de Ioan Turcin, primarul comunei. Ei au fost aşteptaţi cu pâine şi sare, cu ţuică, dar şi cu un program de dansuri populare din zonă. 

Acesta a declarat presei că reintroducerea trenului Săgeata Verde a fost cerută la toate dezbaterile privind strategia turismului, trenul fiind considerat unul dintre atuurile zonei. 

Primul obiectiv vizitat la Ghioroc a fost Depoul de tramvaie, pe care Consiliul Judeţean Arad intenţionează să-l transforme, până la finele acestui an, într-un Muzeu al Transportului arădean, care să prezinte machete ale autoturismelor şi avioanelor fabricate la Arad, tramvaie, vagoane, autoutilitare care au circulat în Oraşul de pe Mureş şi evident, celebrul autoturism Marta, care a fost fabricat la Arad şi pe care iniţiatorii proiectului ar dori să îl reconstruiască. 

În continuare a fost vizitat Muzeul Viei şi Vinului, unde au putut fi văzute piese arheologice, unelte, instalaţii, documente şi fotografii privind istoricul viticulturii şi vinificaţiei referitoare la podgoria Miniş – Măderat, unul dintre cele mai vechi areale viticole de pe teritoriul Romaniei. 

Potrivit managerului Complexului Muzeal Arad, Peter Hugel, există indicii credibile despre practicarea viticulturii în această zonă încă din antichitate. 

‘Prima atestare documentară a viilor de la Miniş datează din secolul XI, suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie crescând permanent. Astfel, dacă sub dominaţie otomană, în 1562 sunt consemnate 700 de hectare cultivate cu viţă-de-vie, în 1746, la o jumătate de secol de la instaurarea stăpânirii habsburgice, existau deja peste 2.000 de hectare de vie, pentru ca la începutul secolului XX, suprafaţa viilor din această podgorie să atingă 7.000 de ha. Dar, de atunci, suprafaţa viilor a scăzut continuu, una dintre cauze fiind filoxera, insectă care atacă viţa-de-vie’, a adăugat dr Peter Hugel. 

Te-ar mai putea interesa și
Parcurile eoliene care vor fi finalizate în anul 2026 în România. Vor fi aproape 500 MW nou-instalați, cine pune noile turbine
Parcurile eoliene care vor fi finalizate în anul 2026 în România. Vor fi aproape 500 MW nou-instalați, cine pune noile ...
Mai multe parcuri eoliene de mari dimenisuni, începute în trecut, ar urma să fie finalizate în acest an. Doar socotind proiectele identificate de noi, la finalul anului vom avea în plus spre 500......
Diana Buzoianu a sesizat ANI cu privire la un posibil conflict de interere a unui director din cadrul Romsilva, caz semnalat de BEI
Diana Buzoianu a sesizat ANI cu privire la un posibil conflict de interere a unui director din cadrul Romsilva, caz semnalat ...
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunţat, luni, că a sesizat Agenţia Naţională de Integritate (ANI) într-un nou ...
Bursa de la București a închis în creștere pe aproape toți indicii ședința de tranzacționare de luni, cu un rulaj de aproape 170 de milioane de lei
Bursa de la București a închis în creștere pe aproape toți indicii ședința de tranzacționare de luni, cu un rulaj ...
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis cu creşteri de peste 2% pe aproape toţi indicii şedinţa de tranzacţionare ...
Despre Justiție, fără patimă (V). Reforma începe și se termină cu cetățeanul
Despre Justiție, fără patimă (V). Reforma începe și se termină cu cetățeanul
Reforma justiției este adesea discutată ca un exercițiu tehnic, rezervat profesioniștilor sistemului. În realitate, ...