Rusia, cel mai mare stat creditor al Ucrainei, a primit propunerea de restructurare a datoriei în aceleaşi condiţii cu cele agreate cu creditorii privaţi, însă ministrul rus al Finanţelor, Anton Siluanov, a afirmat, potrivit Bloomberg, că Moscova nu va participa la operaţiune.

Ucraina are emise obligaţiuni guvernamentale în valoare totală de aproximativ 18 miliarde de dolari, din care Rusia deţine titluri de 3 miliarde de dolari. Obligaţiunile ucrainene deţinute de Rusia au un cupon de 5% şi au fost cumpărate în decembrie 2013, cu două luni înainte de căderea administraţiei preşedintelui Viktor Yanukovici, susţinut de Moscova, în urma unei revolte sângeroase.

Negocierile între guvernul de la Kiev şi creditori, reprezentaţi de Franklin Templeton, au durat cinci luni.

Ucraina încearcă să se încadreze în precondiţiile unui acord cu Fondul Monetar Internaţional în timp ce traversează o recesiune severă pe fondul conflictului separatist din estul ţării, care a început în primăvara anului trecut, după ce Rusia a anexat Peninsula Crimeea.

Economia Ucrainei se va contracta cu 8,7% în acest an, potrivit estimărilor economiştilor citate de Bloomberg.

Următoarea scadenţă a guvernului de la Kiev este luna viitoare, când trebuie răscumpărate obligaţiuni în valoare de 500 de milioane de dolari. Apoi, în octombrie, urmează o plată de 600 de milioane de euro. Aceste plăţi vor fi suspendate temporar, până ce vor fi îndeplinite toate formalităţile şi vor fi încheiate contractele individuale cu creditorii, a anunţat ministerul ucrainean al Finanţelor. Până la sfârşitul anului mai sunt de plată alte 4 miliarde de dolari.

Cel mai mare creditor al Ucrainei este fondul american Franklin Templeton, care deţine obligaţiuni în valoare totală de 7 miliarde de dolari.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko câştigă astfel spaţiu de manevră în încercarea de a evita falimentul şi de a reconstrui economia, devastată de conflictul cu rebelii separatişti.

În luna martie a acestui an, la un an de la izbucnirea conflictului separatist, FMI a aprobat un bailout de 17,5 miliarde de dolari pentru Ucraina, din care 5 miliarde de dolari au fost puse imediat la dispoziţia Kievului ca linie de finanţare de urgenţă.

Economia ucraineană traversează cel de-al doilea an consecutiv de recesiune severă, marcată de prăbuşirea hrivnei pe pieţele valutare şi de inflaţie ridicată. Rezervele băncii naţionale s-au prăbuşit la sub 5 miliarde de dolari în urma conflictului, fiind reîntregite parţial odată cu intrarea celor 5 miliarde de dolari de la FMI. Chiar şi la cota actuală de peste 10 miliarde de dolari, rezervele Ucrainei sunt la jumătate faţă de nivelul anterior anexării Crimeei.