Ucraina caută bani în China pentru a-şi plăti datoriile

Adaugă-ne ca sursă preferată

O manifestaţie la care au participat peste 100.000 de persoane – sute de mii, potrivit opoziţiei – a avut loc duminică la Kiev pentru a protesta faţă de refuzul actualei conduceri a Ucrainei de a semna, la recentul summit de la Vilnius, Acordul de asociere la UE. Anterior summitului din capitala lituaniană, guvernul de la Kiev a decis ‘suspendarea procesului de pregătire a Acordului de Asociere între Ucraina şi UE’ şi ‘relansarea relaţiilor economice cu Rusia şi cu alte state membre din CSI’.

Însă, în pofida protestelor de la Kiev, Ianukovici a confirmat luni la postul public de televiziune că va merge în vizită în China.

‘Ianukovici încearcă să arate că Uniunea Europeană şi Rusia nu sunt singurii partenerii posibili pentru Ucraina’, a declarat Volodymyr Fesenko de la grupul de analiză Penta. Acesta a apreciat încă că în condiţiile actuale Beijingul ar putea cere asigurări faţă de stabilitatea politică şi economică a Ucrainei. ‘Este puţin probabil ca Ucraina să obţină un ajutor financiar direct din China’, a apreciat Volodymyr Fesenko.

China a furnizat deja Ucrainei împrumuturi în valoare de 10 miliarde de dolari însă autorităţile de la Kiev trebuie să găsească peste 17 miliarde de dolari în 2014 pentru a acoperi factura la gaze naturale şi a rambursa creditele care ajung la maturitate. Dacă se includ şi împrumuturile sectorului privat, anul viitor Ucraina are de rambursat peste 60 de miliarde de dolari, echivalentul unei treimi din Produsul Intern Brut.

‘Este un moment foarte nepotrivit pentru a pleca peste hotare. Absenţa preşedintelui ar putea îngreuna discuţiile cu opoziţia’, a declarat un alt analist politic ucrainean Gleb Vyshlinsky.

Cu toate acestea, premierul ucrainean Mykola Azarov a declarat că cel puţin 20 de acorduri economice şi comerciale ar urma să fie semnate cu prilejul vizitei în China, inclusiv un tratat de prietenie şi cooperare.

Ucraina are un acord stand-by în valoare de 15 miliarde de dolari cu Fondul Monetar Internaţional, însă acesta a fost îngheţat în 2011 în urma refuzului Kievului de a pune capăt subvenţiilor şi a majora preţurile la gaze şi încălzire pentru consumatorii casnici. Cu ocazia ultimei sale vizite la Kiev, care a avut loc luna trecută, o misiune a FMI a cerut din nou Ucrainei să majoreze preţurile la energie şi să introducă un curs de schimb flexibil pentru hryvna, măsuri care au fost refuzate de guvernul de la Kiev.

Anul trecut China a acordat Ucrainei un împrumut în valoare de trei miliarde de dolari pentru sectorul agricol şi alte 3,7 miliarde de dolari pentru proiecte în sectorul energetic. În conformitate cu aceste acorduri, Ucraina a a exportat aproximativ patru milioane tone de porumb către China.