Ucraina, Grecia şi lupta împotriva terorismului – principalele puncte pe agenda summitului european

Prima reuniune a liderilor europeni va fi cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, la această întâlnire urmând să fie abordată implementarea Registrului cu Numele Pasagerilor (PNR), bază de date ce conţine informaţii precum numele, mijloacele de plată, datele de contact şi itinerariile pasagerilor companiilor aeriene, iniţiativa considerată un instrument important în lupta împotriva terorismului. Principalele grupuri politice din PE au convenit ca până la sfârşitul anului în curs să aprobe acest proiect, ce a stârnit însă numeroase critici cu privire la respectarea dreptului la viaţă privată.

Se aşteaptă ca la finalul summitului să fie adoptată o declaraţie comună ce va stabili orientările politice care vor ghida în lunile următoare elaborarea de noi măsuri de combatere a terorismului.

După discuţiile cu Martin Schulz, cei 28 de şefi de stat sau de guvern se vor întâlni cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, pentru a lua în discuţie evoluţia crizei politico-militare din ţara sa şi rezultatele negocierilor de pace purtate miercuri seară la Minsk de acesta împreună cu preşedintele rus, Vladimir Putin, francez, Francois Hollande, şi cu cancelarul german Angela Merkel.

Miniştrii de externe ai statelor UE au aprobat extinderea listei responsabililor ruşi sau ucraineni pro-ruşi vizaţi de sancţiunile blocului comunitar cu încă 19 nume şi 9 entităţi, dar au stabilit ca această decizie să nu intre deocamdată în vigoare pentru a da o şansă negocierilor de la Minsk.

Din discuţiile de la summit nu va lipsi una dintre problemele care-i preocupă cel mai mult pe liderii europeni, respectiv situaţia din Grecia, deşi chestiunea nu este înscrisă pe agendă în astfel de termeni, ci cu titlul de ‘o mai bună coordonare a politicilor economice în cadrul Uniunii Economice şi Monetare’.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, i-a invitat la această dezbatere despre Grecia şi pe preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi pe cel al Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, care este şi ministru de finanţe în guvernul olandez, acesta urmând să prezinte un raport cu privire la discuţiile purtate cu noul guvern de la Atena, care nu vrea să continue politicile de austeritate, însă cere creditorilor internaţionali să reducă din nou datoria publică a Greciei.

Raportul lui Dijsselbloem va face referire şi la reuniunea de miercuri a miniştrilor de finanţe din zona euro, care vor încerca să ajungă la un compromis cu guvernul de la Atena în ce priveşte acordul de asistenţă financiară convenit cu Grecia, dar care expiră luna aceasta şi pe care executivul condus de Alexis Tsipras refuză să-l prelungească în aceleaşi condiţii.

De altfel, summitul de joi va marca şi intrarea acestuia din urmă pe scena europeană, el având acum ocazia să-şi prezinte detaliat intenţiile, printre care s-ar putea număra şi căutarea de credite în afara Europei, inclusiv în Rusia sau China, mai ales că ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat miercuri că Rusia va lua în considerare o astfel de cerere dacă guvernul de la Atena o va formula în mod oficial.