Sumbru: Guvernul ucrainean nu îşi va mai plăti facturile cu bani, ci cu bonuri de trezorerie

Statul ucrainean a găsit o metodă cel puţin discutabilă pentru a-şi rezolva problemele cu deficitul bugetar şi facturile neplătite către firme. Le va onora cu datorie de stat.

Parlamentul a aprobat o lege de modificare a legii bugetului, ratificată deja de preşedintele Viktor Ianukovici, prin care Guvernul va putea face plăţi nu în monedă naţională, ci în titluri de stat.

Guvernul de la Kiev va putea restructura datoria bugetară originată de la 1 ianuarie 2013 cu ajutorul titlurilor de stat cu maturitatea până la 5 ani şi un randament de până la 5% pe an.

Obligaţii de plată de aproximativ 8 miliarde de dolari ar putea fi acoperite în 2013 prin această metodă, deşi guvernul nu are o limită a volumului de titluri pe care le poate emite.

Ciuma companiilor

Firmele vor putea opta, în teorie, să primească returnările din taxa pe valoare adăugată în cash sau în titluri de stat. Deşi au această opţiune, economiştii din Ucraina cred că cei care vor să primească ceva vor fi obligaţi să accepte biletele de trezorerie, în timp ce clientela puterii ar urma să fie plătită cu cash. Până la urmă, de ce ar accepta cineva să primească titluri de stat în loc de cash? Randamentul de 5% pe an cu siguranţă că nu poate fi satisfăcător pentru o firmă care ar renunţa astfel la capitalul de lucru şi ar trebui să caute bani la bănci, la o dobândă cu siguranţă mai mare.

Astfel, firmele la care statul are datorii vor primi nu bani, ci titluri de stat, adică tot datorie de stat.

„Opţiunea de a primi returnările de TVA în „bucăţi de hârtie” este echivalentă cu confiscarea resurselor companiilor pentru un termen de până la 5 ani. În aceste circumstanţe, doar exportatorii cu resurse mari vor mai putea opera, precum şi cei care vor primi cash şi nu bilete”, spune fostul ministru de finanţe, Viktor Pynzenyk.

Federaţia Angajatorilor din Ucraina se opune, de asemenea, acestei legi.

„Aceste inovaţii arată intenţia autorităţilor de a lua nu mai puţin de 20 de miliarde de hrivna (2,45 de miliarde de dolari) din capitalul de lucru al firmelor în a doua jumătate a anului”, se arată într-o declaraţie a Federaţiei, citată de agenţia Interfax. Patronii mai spun că această lege va duce la îngheţarea obligaţiilor statului pentru o perioadă de până la 5 ani, va duce la înrăutăţirea condiţiilor financiare, la reducerea exporturilor şi creşterea deficitului comercial şi a deficitului bugetar ascuns.

O pseudo-monedă

În timp ce o astfel de soluţie poate rezolva problema arieratelor pe hârtie, din moment ce statul va putea emite câte titluri de stat va dori, în realitate va acutiza problema. Este greu de crezut că firmele vor face tranzacţii între ele cu aceste titluri de stat.

Mai mult, potrivit estimărilor experţilor, citaţi de obserwatorfinansowy.pl, firmele ar putea pierde până la 50% din valoarea nominală a acestor titluri când vor încerca să le transforme în cash pe piaţa secundară.

„E ca şi cum ne-am întoarce la începutul anilor ’90, când salariile erau plătit e fie cu găleata, fie deloc. Ideea ca guvernul să emită bilete vine direct din perioadele de război civil, când fiecare tipăreşte bani pentru el. Asta duce la hiperinflaţie şi dezintegrarea economiei”, spune Sergei Pashinsky, parlamentar al unui partid de opoziţie. Acesta nu se aşteaptă ca Executivul să renunţe prea curând la aceast prerogativ.

Mai mult, parlamentarii puterii au început să croşeteze pe marginea ei. Unul dintre aceştia propune ca obligaţiile statului către persoanele cu handicap – mereu neonorate – să fie satisfăcute cu bilete de trezorerie, întocmai ca în cazul companiilor.

Ucrainienii s-ar putea alege cu o nouă Bancă centrală în instutuţia Guvernului, doar că acesta are şi bugetul pe mână.