Ucraina: O revenire la regimul de încetare a focului, puţin probabilă în viitorul imediat – analiză

‘Operaţiunea antiteroristă’ ar putea chiar să se intensifice odată cu numirea unui nou ministru al apărării, numire aprobată în aceeaşi zi de parlamentul de la Kiev, şi a unui nou şef al Statului Major General ucrainean, scrie AFP.

Pentru primul post, preşedintele Petro Poroşenko a ales un fost poliţist, pe Valeri Heletei, cel care a condus Serviciul de protecţie a personalităţilor publice. În funcţia de şef al Statului Major, Poroşenko a propus un militar de carieră, pe generalul Viktor Mujenko, format în URSS şi participant la operaţiunile speciale din estul Ucrainei.

În plan diplomatic, întâlnirea de miercuri de la Berlin a celor patru şefi ai diplomaţiilor de la Berlin, Paris, Moscova şi Kiev s-a încheiat cu un apel la o reuniune, până cel târziu sâmbătă, a Grupului de contact constituit din Rusia, Ucraina şi OSCE, la care să participe şi reprezentanţi ai separatiştilor, pentru a se ajunge la o încetare a focului durabilă.

Dar acest acord, salutat de ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier, gazda reuniunii, ca ‘un pas înainte’, nu lasă să se întrevadă deocamdată niciun progres, notează AFP.

Kievul şi-a reafirmat miercuri poziţia sa, prin vocea ministrului său de externe Pavlo Klimkin, că Ucraina este pregătită să negocieze în cadrul Grupului de contact, dar că o eventuală încetare a focului trebuie să fie ‘bilaterală’ şi nu unilaterală, aşa cum a fost armistiţiul care a expirat luni seara şi care a fost marcat de numeroase incidente armate şi pierderi de vieţi omeneşti.

La Kiev, numărul doi al administraţiei prezidenţiale, Valeri Cealîi, a amintit miercuri şi celelalte condiţii ale Ucrainei: preluarea controlului la frontiera cu Rusia sub supravegherea OSCE şi eliberarea ‘tuturor ostaticilor’ reţinuţi de rebeli.

La primul punct, Moscova a propus ca Ucraina să-şi trimită grănicerii săi şi OSCE observatorii săi în partea rusă a frontierei, pentru a participa la controlul graniţei, dar Kievul, fără a respinge deschis această propunere, consideră că ea este insuficientă întrucât ar implica ca cealaltă parte a frontierei să poată rămâne în mâinile separatiştilor.

În ceea ce-i priveşte pe separatişti, aceştia au afirmat că sunt pregătiţi să ia parte la negocieri indirecte şi numai cu participarea Rusiei şi a comunităţii internaţionale, dar că refuză negocieri bilaterale cu Kievul.

‘Dacă Rusia şi OSCE ne fac o propunere, noi vom fi de acord pentru a participa la consultări’, a afirmat Andrei Purghin, ‘vicepremier’ al autoproclamatei ‘republici populare Doneţk’.

Pentru analistul politic Vadim Karasiov, director al Institutului pentru strategii globale din Kiev, perspectivele unei noi încetări a focului depinde de situaţia militară de pe teren.

‘În cazul în care Kievul va înregistra succese militare semnificative în estul Ucrainei, autorităţile nu vor merge către o încetare a focului. (…) A opri operaţiunea pentru a da timp adversarului să primească întăriri şi să-şi adune forţele nu ar avea sens’, a explicat el într-o declaraţie pentru AFP.

‘În caz contrar, dacă insurgenţii opun o rezistenţă puternică şi ofensiva întâmpină dificultăţi, puterea ar putea alege armistiţiul’, a adăugat el, apreciind că situaţia ar putea fi clarificată către sfârşitul săptămânii.

În aşteptarea precizărilor legate de data şi locul reuniunii Grupului de contact, forţele ucrainene şi-au continuat miercuri operaţiunile, distrugând o coloană de cinci camioane militare Kamaz ce transportau rebeli în sudul regiunii Doneţk, unul din bastioanele insurgenţilor, a anunţat Ministerul Apărării de la Kiev.

Pe acest fond, preşedintele francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel i-au cerut joi preşedintelui rus Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică, să intervină pe lângă separatiştii din estul Ucrainei pentru a-i convinge să negocieze şi să ajungă la un acord cu autorităţile ucrainene.