Ucraina rămâne fără bani. Gaură de 50 de miliarde de euro, anunțată de Zelenski, care așteaptă banii din activele rusești

Adaugă-ne ca sursă preferată

O asemenea diminuare a producţiei ucrainene de drone va limita şi capacitatea Ucrainei de a efectua atacuri cu rază lungă de acţiune asupra infrastructurilor energetice ale Rusiei, plus că vor fi afectate şi celelalte achiziţii militare ale armatei ucrainene, a adăugat Zelenski.

Pe de altă parte, dacă va primi fonduri din activele ruseşti îngheţate de UE în urma sancţiunilor, Ucraina „va mai multă încredere în ea la negocieri”, a mai argumentat Zelenski, referindu-se la negocierile de pace, pe care însă în stadiul actual nu le desfăşoară cu Rusia, ci cu SUA, pentru a convinge Washingtonul să susţină poziţiile Kievului în faţa Moscovei.

Ministrul ucrainean al apărării, Denis Şmîhal, le-a cerut marţi aliaţilor ţării sale, la o nouă întâlnire a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, ce reuneşte circa 50 de ţări care susţin militar această ţară în războiul cu Rusia, să aloce cel puţin 0,25% din PIB-ul lor în anul 2026 pentru cheltuielile militare ale Kievului.

Ministrul ucrainean a spus că Rusia şi-a planificat să cheltuiască anul viitor pentru apărare aproximativ 186 de miliarde de dolari, în timp ce Ucraina are în prezent finanţare pentru numai jumătate din cheltuielile sale militare, estimate la circa 120 de miliarde de dolari, pentru restul având nevoie de suplimentarea ajutorului aliaţilor săi astfel încât să poată continua războiul.

Cât despre ajutorul pentru anul în curs, Denis Şmîhal a spus că dacă toate sumele promise Ucrainei de susţinătorii săi vor fi onorate în perioada rămasă până la încheierea anului, Ucraina va fi primit 45 de miliarde de dolari ca ajutor extern în acest an, cea mai mare sumă după anul 2022.

Liderii statelor UE discută acum la un summit un plan al Comisiei Europene de a oferi Ucrainei din activele ruseşti îngheţate în UE un „împrumut de reparaţii” de 90 de miliarde de euro, într-o primă etapă pentru anul viitor, sumă care ar putea creşte la 165 de miliarde de euro, bani pe care Kievul să-i ramburseze numai după ce Moscova i-ar plăti „reparaţii de război”, lucru greu de presupus că s-ar putea întâmpla, cel puţin cât timp Vladimir Putin este preşedinte.

Rusia acuză un „furt” şi a anunţat deja că a dat în judecată societatea financiară belgiană Euroclear, care gestionează cea mai mare parte a fondurilor ruseşti îngheţate în UE. Belgia, ca ţară depozitară a acestor fonduri, se teme de repercusiunile financiare şi juridice ale confiscării lor şi cere ca toate activele ruseşti îngheţate în UE să fie incluse în împrumutul destinat Ucrainei, precum şi garanţii financiare concrete din partea celorlalte state membre ale UE înainte de a-şi da acordul pentru o astfel de operaţiune, faţă de care au manifestat de asemenea rezerve Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Malta şi Italia.