Ucraina se apropie de UE, în detrimentul Moscovei

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Cei 28” au făcut un nou pas semnând, pe marginea Consiliului European de la Bruxelles, alte două acorduri cu Republica Moldova şi Georgia, ţară ce îi scapă uniunii eurasiatice care este dorită de către preşedintele rus, Vladimir Putin.

Şeful statului ucrainean, Petro Poroşenko, ales în funcţie pe 25 mai, a vorbit despre o zi istorică pentru ţara sa şi şi-a exprimat speranţa că este vorba de o primă etapă către o aderare cu drepturi depline la UE a ţării sale, cu timpul.

”Ucraina, ca ţară europeană care împărtăşeşte valorile comune în materie de democraţie şi stat de drept, subliniază alegerea sa suverană în favoarea unei viitoare aderări la Uniunea Europeană”, a declarat el în timpul ceremoniei de semnare.

”Ucraina consideră acordul de asociere drept un instrument de pregătire pentru a atinge acest obiectiv”, a adăugat Poroşenko, care a provocat, la începutul discursului său, zâmbete şi aplauze arătând stiloul său pe care era scrisă data de 29 noiembrie.

Fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici ar fi trebuit să semneze textul acordului la acea dată, la Vilnius, în Lituania, dar a renunţat.

După renunţarea lui Ianukovici de a semna acordul cu UE, la Kiev au izbucnit manifestaţii care au dus la căderea sa şi au cufundat ţara în haos în interiorul frontierelor sale şi într-o criză cu Rusia, care a anexat Crimeea şi, drept represalii, a fost sancţionată de către occidentali.

În intervenţia sa, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a spus că acordurile nu includ ”nimic ce ar putea dăuna Rusiei”.

Reacţia Rusiei nu a întârziat să apară. Vicepremierul rus Grigori Karasin a avertizat, potrivit Interfax, că vor exista ”consecinţe grave”, într-un moment în care preşedintele francez, Francois Hollande, şi cancelarul german, Angela Merkel, discutau cu Petro Poroşenko.

Rusia a încercat deja să împiedice în trecut, şi o face şi acum, ca Ucraina, pe care o consideră drept zona sa de influenţă, să-i scape de sub control şi să se alieze cu UE.

Responsabili europeni recunosc că există încă riscul de a vedea cum Moscova adoptă sancţiuni comerciale împotriva a trei noi parteneri şi de a vedea cum Ucraina pierde beneficiile acordurilor de liber-schimb din cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI).

Dacă Rusia îi impune drepturi vamale, aceasta va fi o lovitură dură pentru Kiev, ţinând cont de faptul că 24% din exporturile Ucrainei, în valoare de 11 miliarde de euro pe an, merg către marele său vecin rus. Moscova a reacţionat deja în acest fel cu o ţară mai mică, Republica Moldova, punând capăt importurilor sale de vinuri moldoveneşti.

Acordul cu UE, o piaţă prosperă cu 500 milioane de locuitori, reprezintă totuşi o oportunitate majoră pentru Ucraina, care a exportat bunuri în valoare de 13,8 miliarde de euro către UE anul trecut. Această cifră ar putea creşte cu un miliard pe an graţie acestui acord.

Potrivit Bruxellesului, exportatorii ucraineni vor economisi circa 500 milioane de euro pe an din drepturile vamale. UE cere în schimb progrese în materie de drepturi ale omului, democraţie şi în lupta împotriva corupţiei.

Pentru Ucraina, situaţia rămâne totuşi critică, deoarece conflictul armat dintre autorităţi şi separatiştii din est n-a fost soluţionat, ca şi problema gazului. Grupul rus Gazprom a încetat livrările către Ucraina săptămâna trecută, invocând arierate.

În teren, tensiunile persistă şi europenii îi cer vineri din nou Rusiei, potrivit concluziilor summitului de la Bruxelles, ”să facă uz de influenţa sa asupra grupurilor armate ilegale” şi să adopte o poziţie foarte clară în favoarea încetării ostilităţilor.