UE a aprobat un plan de apărare ce i-ar putea permite să trimită forţe rapide de intervenţie în străinătate

Planul conturat de miniştrii de externe şi ai apărării din cele 28 de state membre ale UE ar reglementa trimiterea de forţe pentru stabilizarea situaţiilor de criză înainte ca astfel de misiuni să fie preluate de ‘căştile albastre’ ale ONU. Potrivit Reuters, demersul consolidează voinţa europeană de acţiune independent de Statele Unite.

‘Europa trebuie să fie capabilă să acţioneze pentru propria securitate’, a declarat presei ministrul francez al apărării, Jean-Yves le Drian. ‘Astfel, Europa va putea face un pas în direcţia autonomiei strategice’.

Reprezentanţii Franţei şi Germaniei, alături de şefa diplomaţiei UE, Federica Mogherini, au fost promotorii eforturilor pentru ceea ce se numeşte în jargonul de la Bruxelles ‘independenţă sporită faţă de Washington’.

Planul adoptat luni este un document de 16 pagini, cu sarcini şi obiective, dar multe dintre acestea nu pot fi implementate decât cu cheltuieli suplimentare. Cu toate acestea, apreciază Reuters, pasul este deosebit de important după comentariile lui Trump din timpul campaniei electorale. Viitorul şef al Casei Albe a criticat nivelul redus al cheltuielilor militare al unora din membrii europeni ai NATO.

Potrivit lui Mogherini, guvernele statelor membre UE sprijină utilizarea unor grupuri de luptă cu efective de câte 1500 de militari, care sunt operaţionale din 2007 dau nu au fost încă trimise în misiuni.

Planul ar urma să fie semnat în decembrie, iar detaliile financiare vor fi probabil discutate anul viitor. Sumele sunt foarte mici faţă de cele 18 miliarde de dolari pe care Statele Unite intenţionează să le investească în tehnologii noi, în următorii cinci ani, observă Reuters. Propunerile referitoare la un stat major european au fost trecute în plan secund, iar accentul se pune pe misiunile civile. UE desfăşoară în prezent 17 misiuni militare şi civile, multe în afara teatrului european, cum ar fi cele din Congo şi din Mediterana, pentru oprirea fluxurilor de refugiaţi din Libia şi impunerea embargoului ONU asupra armamentului.

Referitor la avertismentele lui Trump că SUA nu vor mai sprijini aliaţii care nu contribuie corespunzător la bugetul NATO, ministrul suedez de externe Margot Wallstrom a declarat: ‘Este clar un mesaj pentru toţi să vedem cum putem să ne sporim şi să ne ameliorăm coordonarea’. Suedia este membră a Uniunii Europene, dar nu şi a Alianţei Nord-Atlantice.

Reuters adaugă că alegerea unui preşedinte al Bulgariei cu simpatii faţă de Rusia şi cu experienţă politică redusă a impulsionat Franţa şi Germania în direcţia îmbunătăţirii operaţiunilor comune de apărare. Pe de altă parte, Regatul Unit, care se pregăteşte să iasă din UE, nu doreşte ca apărarea europeană să rivalizeze cu NATO. Poziţia Londrei are ecou şi în ţările baltice şi în estul Europei, observă agenţia de presă citată. După Brexit, Franţa va rămâne singura putere nucleară din Uniunea Europeană.

Ministrul britanic al apărării, Michael Fallon, a declarat presei că ‘în loc să visăm la o armată europeană, cea mai bună abordare a preşedinţiei Trump este, pentru europeni, sporirea propriilor cheltuieli de apărare’. Doar cinci state europene, printre care şi Regatul Unit, alocă în prezent 2% din PIB pentru apărare, conform cerinţelor NATO.