UE ar obţine beneficii suplimentare de aproximativ 50 de miliarde de euro dacă reglementările de mediu ar fi aplicate

‘Studiile efectuate de Comisia Europeană au arătat că, dacă reglementările ar fi aplicate, Uniunea Europeană ar obţine beneficii suplimentare de aproximativ 50 miliarde de euro. Numai gestionarea deşeurilor poate genera 400.000 de locuri de muncă, până în 2020, iar gestionarea apelor uzate ar putea aduce beneficii anuale în valoare de 3 miliarde de euro’, a precizat oficialul european.

Dordea a subliniat importanţa cooperării pe orizontală (între instituţiile publice centrale şi operatorii economici), cât şi pe verticală (cu autorităţile publice locale), în vederea soluţionării problemelor existente în domeniul calităţii aerului şi al gestionării deşeurilor.

De asemenea, viceprim-ministrul şi ministrul Mediului, Graţiela Leocadia Gavrilescu, a apreciat în deschiderea conferinţei că ‘includerea politicilor de mediu în toate celelalte politici sectoriale, la toate nivelele – naţional, regional şi local – reprezintă unicul mecanism prin care putem reuşi în ceea ce priveşte o mai bună implementare a acestora’.

‘Noul mecanism de evaluare a implementării legislaţiei de mediu a Uniunii Europene (UE) în statele membre, propus de Comisia Europeană, finalizat cu Raportul privind stadiul implementării acquis-ului de mediu al UE – Environmental Implementation Review (EIR), reprezintă o imagine de ansamblu pe multe sectoare de mediu, inclusiv în ceea ce priveşte capacitatea administrativă a fiecărui Stat Membru, deosebit de utilă şi accesibilă la toate nivelele’, a spus ministrul Mediului.

Ministerul Mediului a organizat joi, în parteneriat cu Ministerul Apelor şi Pădurilor, conferinţa ‘Dialogul de ţară: Raportul privind implementarea prevederilor legislaţiei în domeniul mediului’, la care au mai participat, pe lângă reprezentanţii DG Mediu şi ai ministerelor de resort, şi experţi din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Gărzii Naţionale de Mediu, Administraţiei Naţionale ‘Apele Române’, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Cercetării şi Inovării, precum şi ai altor instituţii cu responsabilităţi în domeniu.

Potrivit Ministerului Mediului, un astfel de raport se elaborează din doi în doi ani şi are ca scop o mai bună implementare a legislaţiei de mediu a UE şi o mai bună conştientizare şi implicare a publicului în problemele privind mediu. Aceste rapoarte nu vor înlocui instrumentele specifice pentru controlul respectării obligaţiilor de mediu prevăzute în dreptul Uniunii Europene.

Principalele provocări au fost selectate luând în considerare anumiţi factori, cum ar fi importanţa sau gravitatea problemelor de punere în aplicare a politicilor de mediu, posibilul impact al nerespectării obligaţiilor de mediu asupra calităţii vieţii cetăţenilor, distanţa faţă de obiective şi implicaţiile financiare.