UE îndeamnă fără menajamente Marea Britanie ”să înceapă să negocieze în mod serios”

Uniunea subliniază că este necesar să se înregistreze ”progrese sificiente” în trei domenii – drepturile cetăţenilor europeni şi britanici, frontiera cu Irlanda de Nord şi factura ieşirii – înainte să se treacă la aranjamente cu privire la perioada de după Brexit, care ar putea începe în octombrie, potrivit News.ro.

Negociatorul-şef al UE, francezul Michel Barnier, a făcut mai întâi un schimb de amabilităţi cu omologul său britanic David Davis, după care a schimbat brusc tonul şi a cerut Londrei să prezinte răspunsuri detaliate faţă de poziţiile Bruxellesului.

”Ca să fiu sincer, sunt îngrijorat, timpul trece repede”, le-a spus Barnier jurnaliştilor înainte de cea de a treia rundă a negocierilor Brexitului, la Bruxelles.

”Salutăm documentele (recente) ale Guvernului britanic şi le-am citit cu atenţie. Însă trebuie să începem să negociem în mod serios”, a subliniat el.

”Avem nevoie ca documentele britanice să fie clare. Cu cât mai repede îndepărtăm ambiguitatea, cu atât mai repede ne vom afla în poziţia de a discuta despre viitoarea relaţie şi despre perioada de tranziţie”.

Davis, în schimb, a citit un comunicat publicat anterior luni, în care afirmă că Marea Britanie a lucrat din greu la documentele sale de poziţie.

Fără să-i răspundă în mod direct lui Barnier, ministrul britanic al Brexitului a subliniat că documentele britanice sunt ”rezultatul unei munci grele şi reflecţiilor detaliate care s-au desfăşurat în culise nu doar în ultimele câteva săptămâni, ci în ultimele 12 luni”.

”Ele urmează să constituie baza a ceea ce sper să fie o săptămână constructivă de negocieri între Comisia Europeană (CE) şi Regatul Unit”, a spus el.

Înregistrarea unor progrese va necesita ”flexibilitate şi imaginaţie de ambele părţi”, a declarat Davis, adăugând că ”noi suntem pregătiţi să ne suflecăm mânecile şi să trecem din nou la treabă”.

”PRĂPASTIE FOARTE ADÂNCĂ”

Londra apeciază că insistenţa Bruxellesului asupra secvenţierii – soluţionarea divorţului şi apoi viitoarele relaţii comerciale şi politice – ar putea să fie contraproductivă.

Ea consideră că o negociere a celor două aspecte în paralel ar putea, de fapt, să ajute la rezolvarea altor probleme fierbinţi precum viitoarea frontieră între Uniune şi regat, şi anume cea dintre provincia britanică Irlanda de Nord şi Irlanda.

Oficiali UE au respins săptămâna trecută orice astfel de conexiune, minimalizând aşteptări potrivit cărora o ”prăpastie foarte adâncă” poate fi acoperită până când Barnier şi Davis vor sta din nou de vorbă cu presa joi.

Ambele părţi au avertizat în mod repetat că timpul trece, iar momentul Brexitului, în martie 2019, se apropie şi au subliniat că fac totul în vederea înregistrării unor progrese.

Negocierile se desfăşoară într-un context de incertitudine politică profundă în Marea Britanie, unde Partidul Laburist (în opoziţie) şi-a exprimat în weekend susţinerea faţă de un Brexit ”slab”, prin care regatul să rămână în Uniunea Vamală europeană şi în piaţa unică într-o perioadă de tranziţie.

Premierul Theresa May a anunţat că vrea ca Marea Britanie să iasă fără echivoc din ambele, însă poziţia i-a fost slăbită în urma alegerilor anticipate pe care le-a convocat în iunie şi care s-au întors împotriva ei, după ce a pierdut majoritatea în Legislativ.

May se află la putere în urma unui acord cu Partidul Unionist Democrat (DUP, o formaţiune ultraconservatoare nord-irlandeză), care este foarte suspicios faţă de Irlanda, un stat membru UE.

Oficiali europeni au avertizat săptămâna trecută că pacea în Irlanda de Nord, cu greu obţinută, nu poate fi folosită ca pârghie de negociere.

Sugestia Londrei potrivit căreia tehnologia poate împiedica frontiera să devină o barieră fizică şi să pună în pericol pacea în provincie a fost catalogată de un oficial european drept ”multă gândire magică”.

CEJ PROTEJEAZĂ DREPTURILE CETĂŢENILOR

Potrivit altui document de poziţie al Londrei, Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) ar putea să continue să influenţeze în mod indirect. Guvernul lui May şi-a atenuat astfel poziţia potrivit căreia instanţa europeană supremă nu va avea de spus vreun cuvânt în regat după Brexit.

Însă acest lucru nu este suficient, apreciază oficiali europeni.