UE va îmblânzi criteriile de capitalul impuse băncilor şi asiguratorilor pentru a sprijini creşterea economiei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Miercuri, comisarul european pentru servicii financiare, Jonathan Hill, şi-a anunţat ‘planul de acţiune’, ce conţine 33 de măsuri şi iniţiative legislative, care vor duce până în 2019 la înfiinţarea Uniunii Pieţelor de Capital (CMU), care va presupune alinierea la reglementări şi costuri a tuturor statelor membre ale UE.

Organismele financiare au salutat planurile privind înfiinţarea Uniunii Pieţelor de Capital, iar Asociaţia Bancherilor Britanici, care reprezintă creditorii din cea mai mare piaţă europeană, a apreciat că este un proiect pragmatic, cu termen limită clar.

Companiile europene accesează băncile pentru 80% din fondurile de care au nevoie pentru extindere şi UE speră că planificatele reforme vor determina firmele să se îndrepte şi spre pieţe.

‘Vreau să demontez barierele pentru ca în toate cele 28 de state membre capitalul să circule liber’, a afirmat Hill.

Oficialul vrea să-i încurajeze pe asiguratori să investească în proiecte de infrastructură, cum ar fi autostrăzile şi reţelele digitale, prin reducerea costurilor de capital cu aproximativ o treime.

Normele mai stricte de capital impuse băncilor din Uniunea Europeană după criza financiară mondială vor fi revizuite pentru a se stabili dacă nu cumva acestea limitează în mod inutil creditarea, într-un moment în care Europa a făcut din creşterea economică principala sa prioritate, a declarat recent comisarul european pentru servicii financiare.

Jonathan Hill a adăugat că normele de capital pentru bănci ar putea fi modificate pentru a facilita acordarea de credite către companii.

După criza financiară mondială care a început în 2007 multe bănci au fost descoperite ca fiind subcapitalizate, astfel încât contribuabilii au fost nevoiţi să vină în sprijinul băncilor. Ulterior, un nou set de norme mai stricte de capital, cunoscute sub denumirea Basel III, au fost aprobate şi aplicate în Europa.

Cu toate acestea, băncile susţin că noile norme mai dure le forţează să pună deoparte rezerve mai mari în dauna creditelor, iar unele dintre bănci susţin că noile reguli le-au obligat să înceteze tranzacţiile cu titluri de valoare, ceea ce face pieţele mai puţin lichide şi mai volatile