UE va promova subvenţiile temporare la energie, dar costurile riscă să crească vertiginos

Adaugă-ne ca sursă preferată

Economiile europene au un spaţiu fiscal de manevră limitat, deoarece se confruntă cu un al treilea şoc economic din ultimii şase ani, după pandemia de COVID şi criza energetică declanşată de invazia Rusiei în Ucraina. Cu toate acestea, guvernele sunt presate pentru a-i proteja pe consumatori de creşterea preţurilor, în contextul în care anul următor vor avea loc alegeri în Franţa, Italia, Spania, Polonia, Finlanda, Grecia şi Slovacia, scrie Agerpres.

„După pandemie şi şocul gazelor ruseşti, populaţiile se aşteaptă acum ca guvernele să intervină ori de câte ori intervine o criză”, a declarat pentru Reuters şeful departamentului european al Fondului Monetar Internaţional, Alfred Kammer. „Această criză vine din exterior şi afectează întreaga lume, dar cu toate acestea sunt aşteptate măsuri de salvare”, a spus Kammer.

Potrivit Centrului pentru Energie Jacques Delors, 22 din cele 27 de ţări ale UE au introdus deja măsuri de protecţie care costă peste 10 miliarde de euro, de la reduceri de TVA şi accize şi până la plafonări de preţuri şi amânarea majorărilor.

„În pofida a ceea ce spun multe guverne, aceste măsuri nu sunt cu adevărat temporare, deoarece este probabil să rămână în vigoare până la sfârşitul crizei, ceea ce ar putea fi o perioadă lungă de timp. Unele dintre măsurile „temporare” care au fost introduse în timpul pandemiei de COVID sunt încă în vigoare”, a declarat un oficial financiar de rang înalt din zona euro.

Agenţia Internaţională pentru Energie susţine că acest conflict este cea mai gravă criză energetică cu care s-a confruntat lumea. Întreruperea aprovizionării cu petrol şi gaze din Orientul Mijlociu a adăugat 24 de miliarde de euro la factura colectivă de import a combustibililor fosili a UE în primele 50 de zile ale războiului, potrivit Comisiei Europene.

Miercuri, Executivul comunitar a propus modificări ale impozitării energiei electrice, coordonarea reumplerii depozitelor de gaze la vară şi posibile obligaţii pentru state de a deţine stocuri de combustibil pentru avioane.

Bruxelles-ul este reticent la ideea unor reacţii impulsive şi costisitoare care oferă o uşurare bruscă pe termen scurt, dar nu reuşesc să producă schimbări structurale pentru a amortiza viitoarele şocuri ale preţurilor la energie.

Cu toate acestea, săptămâna viitoare Comisia va relaxa normele privind ajutoarele de stat, o măsură care va intra retroactiv în vigoare, din martie, şi va fi valabilă până la sfârşitul anului 2026, permiţând guvernelor să subvenţioneze preţurile combustibililor şi îngrăşămintelor în sectoarele cele mai afectate, inclusiv agricultura, pescuitul şi transportul rutier.

Unii analişti avertizează că guvernele se vor confrunta cu dificultăţi în a retrage sprijinul dacă războiul persistă.

„Înţeleg că circumstanţele naţionale şi presiunile vor duce la luarea unor decizii pe care în mod normal nu le-ai lua”, a declarat pentru Reuters Dan Jorgensen, comisarul UE pentru energie. „Înţelegem şi chiar vom ajuta la facilitarea acestui proces în unele cazuri, dar trebuie să insistăm că este vorba de ceva foarte ţintit şi temporar”, a spus Jorgensen, fost ministru al energiei în Danemarca.

Comisia se aşteaptă ca preţurile gazelor, care au crescut cu aproximativ o treime de la debutul războiului din Iran, să rămână ridicate timp de doi ani, în timp ce preţurile petrolului urmează să să menţină la un nivel ridicat timp de mai multe luni, chiar dacă conflictul se încheie curând şi Strâmtoarea Ormuz se redeschide.

„Factura fiscală a acestor măsuri de urgenţă se ridică rapid la sume foarte mari”, a declarat Elisabetta Cornago, analist la Centrul pentru Reformă Europeană.

Phuc-Vinh Nguyen, de la Centrul pentru Energie Jacques Delors, a îndemnat la acţiuni la nivelul întregii UE pentru a reduce cererea de energie şi a diminua presiunea asupra aprovizionării şi preţurilor. „Avem mai multe constrângeri fiscale şi bugetare… Va fi nesustenabil pentru finanţele publice pe termen foarte lung”, a spus Nguyen.