UE vrea reglementări mai dure pentru a contracara fluxul de bani obţinuţi prin mijloace ilegale

În urma unui şir de scandaluri legate de spălarea de bani în care au fost implicate câteva bănci, care au scos în evidenţă supervizarea slabă a autorităţilor naţionale, UE ia de asemenea în considerare înfiinţarea unei noi agenţii sau extinderea atribuţiilor actualelor agenţii ale blocului comunitar.

Noile reglementări luate în considerare ar putea spori controalele asupra unor sectoare unde este ridicat riscul spălării banilor, cum ar fi serviciile financiare, jocuri de noroc şi imobiliar, a afirmat viitorul comisar european pentru servicii financiare, Valdis Dombrovskis.

Vorbind după reuniunea miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană, Dombrovski a declarat că există sprijin pentru planurile de reducere a libertăţii de acţiune a statelor în aplicarea actualelor reglementări.

În prezent, cele 28 de state membre UE au libertatea de a dispune în cazul impunerii de sancţiuni către companiile care au încălcat legea sau în lupta împotriva crimei organizate. Acestea creează ambiguităţi pe care organizaţiile criminale le exploatează.

Ca parte a reexaminării reglementărilor, mulţi miniştri au sprijinit înfiinţarea unei noi agenţii la nivelul UE care să preia atribuţiile de supervizare de la autorităţile naţionale, susţin oficialii.

„Trebuie să fim pregătiţi să discutăm unele forme ale organismului de supervizare al UE. Ar trebui să fie o structură independentă, care să poată lua decizii”, a afirmat ministrul finlandez de Finanţe, Mika Lintila.

Multe guverne se opun modificărilor referitoare la lupta împotriva crimei organizate, temându-se că îşi vor pierde puterea şi vor fi forţate să împartă informaţii sensibile.

Printre cei mai puţini doritori de reforme s-au aflat, potrivit oficialilor UE, reprezentanţii Estoniei, Maltei şi ai altor state mici.

Este binecunoscut cazul Danske Bank – investigată în prezent în Danemarca, Estonia, Marea Britanie şi SUA pentru spălare de bani prin intermediul sucursalei sale estone. Banca este acuzată că între anii 2007 şi 2015 a efectuat prin intermediul filialei sale din Estonia operaţiuni de spălare de bani în valoare de circa 209 miliarde de euro, în special în favoarea unor cetăţeni ruşi. Două bănci din Malta şi-au oprit operaţiunile anul trecut din cauza acuzaţiilor de spălare de bani.

În schimb, printre ţările care au cerut o reformă cuprinzătoare s-au aflat Franţa, Italia, Olanda şi Austria.

Discuţiile vor continua, iar o decizie finală ar putea fi luată în decembrie, susţin oficialii UE.