Uitați cifrele „rele” de azi. Adevărata față urâtă a crizei bugetare o vom putea vedea abia peste o lună

Veniturile bugetului general consolidat în primele 3 luni ale anului sunt în scădere cu 3,3% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut, reflectând în principal contracția încasărilor bugetare în luna martie (-25,1% an/an) ca urmare a facilităţilor fiscale acordate pentru susţinerea economiei în contextul instituirii stării de urgență, scrie Ministerul Finanțelor în raportul de execuție bugetară pentru sfârșitul lunii martie.

Deficitul bugetar de 1,67%, deși e mai mare de trei ori față de cel de anul trecut, nu reflectă ce s-a întâmplat în criza provocată de pandemia COVID 19, sau, mai precis, de urmările Ordonanțelor Militare date în această situație

Încasările din martie au fost făcute pentru luna februarie, când încă nu se întâmplase nimic, iar scăderile din această execuție bugetară sunt mai degrabă legate de măsurile anti-criză luate de stat. Pe două paliere. Primul este minusul fals înregistrat la venituri din TVA, al doilea motor al bugetului de venituri, unde execuția afișează un -19,4% în primele trei luni.

În fapt, încasările arată la fel ca cele de anul trecut în martie, dar cu o rambursare atipică, de 4 miliarde de lei, cu peste 3 miliarde de lei mai mare decât în mod obișnuit. Ca ordin de marime, TVA prezintă anual undeva la peste 20% din veniturile statului.

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a subliniat în mai multe rânduri acest aspect și l-a pus în rândul finanțărilor anti-criză. “3,17 miliarde lei restituirile SUPLIMENTARE de TVA”, a spus ministrul chiar azi.

Primul motor al bugetului, reprezentat de contribuțiile sociale, care face 35% din veniturile bugetului statului (cu tot cuangajații de la stat) e dat de execuție cu plus 2%, după primele trei luni. Însă aici este de așteptat ca veniturile afișate în mai din această sursă să scadă drastic, urmare a șomajului tehnic, care va lovi statul și pe parte de cheltuieli.

Statul sprijină com­paniile prin decontarea şomajului tehnic pentru angajaţi, o valoare care reprezintă 75% din salariul mediu brut pe economie. Ultimele date arată că peste 300.000 de persoane sunt în șomaj tehnic la această oră și numărul e în creștere.

În fapt, cheltuielile statului cu asistența socială, capitol la care șomajul tehnic este încadrat, au crescut deja cu 17% în ultima execuție bugetară. Este de așteptat ca această cifră să explodeze la următoarea execuție, pe luna aprilie, comunicată în jur de 25 mai.

Probabil, luna cu cele mai slabe rezultate nu va fi martie, ci aprilie, care a fost în totalitate sub stare de urgență. Așadar vârful crizei bugetare va fi disponibiul publicului spre consultare undeva în 25 iunie. Desigur, aprilie poate reprezenta un vârf de criză dacă economia își va reveni după ridicarea stării de urgență. 

Înacest moment guvernul ia în calcul două scenarii. Unul in formă de V, care înseamnă că economia revine la fel de brusc la valorile de dinaintea stării de urgență, și unul în formă de L, în care economia întârzie să se ridice la ce a fost.

Deficitul bugetar pe tot anul 2020 este calculat și estimat în rectificarea bugetară de urgență făcută luna aceasta la 6,7% din PIB.

Însă Consiliul fiscal are un scenariu ce prevede o contracţie mai severă a PIB, de 8% – 9%. Ceea ce înseamnă o situație poate mai gravă decât la criza subprime,care ne-a lovit în 2009.