Ultimul anunţ de la Guvern din acest an. Ce spune Bolojan, după decizia CCR, despre taxele şi impozitele din 2026 şi despre deficit – Cele mai importante declaraţii

România îşi va respecta, după mulţi ani, angajamentele luate, va respecta ţinta de deficit bugetar, a declarat, marţi, premierul Ilie Bolojan, care a precizat că acesta va fi mai mic decât 8,4%, cifră pe care Guvernul şi-a propus-o.

Dacă vom fi prudenţi nu va mai fi nevoie să mai creştem taxele şi impozitele.

Dacă vom încasa taxele și impozitele stabilite în acest an și vom fi prudenți în modul în care vom cheltui banii, nu va mai fi nevoie să creștem alte taxe și impozite în 2026.

Am reuşit să obţinem un acord politic în coaliție ca anul viitor să continuăm reformele în administrație.

Acordul din coaliţie prevede și o reducere a cheltuielilor parlamentarilor și reducerea subvențiilor partidelor.

2026 nu va fi un an simplu pentru România, dar dacă păstrăm ritmul stabilit, ar trebui să fie un an mai bun pentru toți români.

Vom avea un deficit mai mic decât cel pe care l-am propus. Adică 8,4% din PIB, ţinta propusă.

Eram pe punctul să ne fie suspendate fondurile europene și să ne pierdem încrederea piețelor financiare.

A trebuit să luăm mai multe măsuri dificile, dureroase pentru români: creșterea TVA, eliminarea unor sporuri, înghețarea unor venituri au fost primele măsuri care puteau fi luate.

Am abordat problema pensiilor magistraților, unde valoarea pensiei și vârsta de pensionare erau văzute ca nedreptăți. Așteptăm decizia CCR în perioada următoare.

Am avut 3 obiective importante: să facem ordine în finanțele publice, să guvernăm cât mai bine și să o facem cu respect pentru cetățeni.

Am abordat finanțarea sănătății. Azi cheltuiam mai judicios banii pentru sănătate.

Am făcut modificări importante în fiscalitate, unde aveam mai degrabă excepții și posibilități de optimizări decât reguli fiscale.

Am abordat problema companiilor de stat, multe fiind găuri negre. Începem să facem ordine și în acest sector.

Ce a spus Bolojan despre deficit

„Privind în urmă, în această jumătate de an, măsurile pe care le-am luat au pus în ordine finanţele publice în aşa fel încât la finalul acestui an ne vom respecta, după mulţi ani, angajamentele pe care ni le-am luat şi vom respecta ţinta de deficit, deci vom avea un deficit mai mic decât 8,4% pe care ni l-am propus. Am reuşit să ţinem în frâu cheltuielile şi se cuvine să le mulţumesc tuturor românilor pentru sacrificiile făcute în acest an. Aceste sacrificii nu sunt făcute pentru un Guvern, ci pentru ca România să redevină o ţară care să ştie să-şi folosească banii cu responsabilitate şi cu folos pentru cetăţenii ţării noastre. Pentru anul viitor, dacă ne vom încasa taxele şi impozitele care au fost stabilite în acest an şi vom fi prudenţi în modul în care vom cheltui banii, nu va mai fi nevoie să creştem alte taxe sau impozite. Anul acesta, aşa cum ştiţi, am achitat toate datoriile pe programele de dezvoltare pentru constructorii din România şi intrăm anul viitor fără datorii, asigurând atât accesarea fondurilor europene, cât şi plata constructorilor şi garantând investiţiile pentru anul următor”, a precizat Bolojan, la Palatul Victoria, după ultima şedinţă de Guvern din acest an, scrie Agerpres.

Premierul a amintit că, în urmă cu şase luni, când a preluat şefia Guvernului, ţara noastră era „într-un moment dificil”.

„Eram pe punctul să ne fie suspendate fondurile europene şi să ne pierdem încrederea pieţelor financiare. Aveam nevoie atunci de aceste pieţe pentru a avea acces la banii necesari pentru acoperirea deficitului. În acele condiţii a trebuit să luăm mai multe măsuri dificile pentru noi, măsuri care au fost dureroase pentru români, care într-o primă fază au trebuit să facă faţă acestor reforme şi să ducă greul. Creşterea TVA, eliminarea unor sporuri salariale, îngheţarea unor venituri – au fost primele măsuri care puteau fi luate atunci pentru că trebuia să facem dovada că cheltuim atent banii publici şi dăm semnale de reducere a deficitului. Am reuşit prin acest prim pachet să ne păstrăm credibilitatea în faţa creditorilor noştri, în faţa pieţelor. Asta înseamnă că ne-am împrumutat mai ieftin şi deja în această toamnă achităm dobânzi mai mici faţă de cele pe care le plăteam la începutul anului”, a arătat acesta.

Bolojan a vorbit şi despre al doilea „pachet de reforme” care a avut ca scop reducerea unor cheltuieli ale statului, „care reprezentau nu doar o povară pentru buget, ci şi nedreptăţi istorice pe care societatea românească le reclama de mulţi ani”.

„Am abordat problema pensiilor magistraţilor, acolo unde valoarea pensiilor, dar şi vârsta de pensionare erau percepute de români ca fiind nedrepte faţă de multe categorii sociale. Aşteptăm decizia CCR în perioada următoare care să clarifice aceste aspecte. În domeniul Apărării, ne-am respectat toate angajamentele internaţionale legate de buget şi, foarte important, am accesat programul SAFE, care ne permite atât o dotare bună a trupelor noastre, dar şi deficite bugetare controlate, pentru că acest credit se eşalonează pe mulţi ani de zile. Am abordat finanţarea Sănătăţii, acolo unde în ultimii ani s-au cheltuit mulţi bani, dar pacienţii nu vedeau transformările care să le crească satisfacţia şi încrederea în sistem. Azi cheltuim mai judicios banii care pleacă spre Sănătate, cu efecte benefice pentru mulţi pacienţi. Am făcut modificări importante în fiscalitatea din România unde, aşa cum ştiţi, aveam mai degrabă excepţii şi posibilităţi de optimizări decât reguli fiscale. Am atacat şi problema companiilor de stat, unele fiind adevărate găuri negre pe care le susţineam prin subvenţii de mulţi ani din banii românilor. Începem să facem ordine şi în acest sector”, a spus premierul.

Guvernul a actualizat condiţiile de ocupare a funcţiei de director general al CNAS

Guvernul a aprobat, în şedinţa de marţi, o hotărâre potrivit căreia, în cazul în care la concursul pentru ocuparea funcţiei de director general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nu se prezintă niciun candidat sau nu este declarat câştigător niciunul dintre cei înscrişi, precum şi în situaţia încetării mandatului directorului general, preşedintele CNAS va putea numi, prin ordin, un director general interimar, pe o perioadă de maximum 6 luni, până la ocuparea postului prin concurs, scrie Agerpres.

Potrivit unui comunicat de presă, Guvernul a modificat Statutul CNAS, în vederea armonizării acestuia cu noile prevederi legislative din domeniul asigurărilor sociale de sănătate, care vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2026.

„Modificările vizează în principal condiţiile de ocupare a funcţiei de director general al Casei de Asigurări de Sănătate, precum şi procedura aplicabilă în situaţiile în care postul nu este ocupat în urma concursului sau mandatul directorului general încetează în condiţiile legii. Astfel, în conformitate cu prevederile Legii nr. 163/2025, în cazul în care la concursul pentru ocuparea funcţiei de director general nu se prezintă niciun candidat sau nu este declarat câştigător niciun candidat, precum şi în situaţia încetării mandatului directorului general, preşedintele CNAS va putea numi, prin ordin, un director general interimar. Numirea se face pe o perioadă de maximum 6 luni, până la ocuparea postului prin concurs, cu încheierea unui contract de management în condiţiile prevăzute de lege”, se precizează în comunicat.

Hotărârea de Guvern actualizează, de asemenea, condiţiile de eligibilitate pentru ocuparea prin concurs a funcţiei de director general.

„Candidaţii trebuie să deţină studii universitare de licenţă sau echivalente în domeniile medicină, medicină dentară, farmacie, ştiinţe economice, juridice sau administraţie publică, să aibă o vechime de minimum 5 ani în specialitatea studiilor, cel puţin 2 ani experienţă în funcţii de conducere şi să îndeplinească una dintre următoarele condiţii: să fie medic specialist sau primar în sănătate publică şi management, să fie absolvent al unui program de masterat sau doctorat în management sanitar sau să fi urmat cursuri de perfecţionare în management sanitar, avizate de Ministerul Sănătăţii”, informează Executivul.

Câţi muncitori străini vor veni în România, în 2026

Executivul a aprobat, pentru anul 2026, un contingent de 90.000 de lucrători străini nou – admişi pe piaţa forţei de muncă din România, pentru a acoperi deficitul de personal din mai multe domenii, a anunţat marţi Ministrul Muncii, scrie Agerpres.

„Măsura vine în contextul în care angajatorii au raportat în mod repetat locuri de muncă vacante pe care nu le-au putut ocupa, iar cererea pentru avize de angajare a cetăţenilor din alte state este semnificativă, precizează instituţia”, printr-un comunicat.

Principalele domenii de activitate afectate de lipsa de personal sunt: curier (26.275), manipulant mărfuri (20.912), muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuşeli zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet (20.484), muncitori în construcţia de clădiri (17.799), lucrător comercial (16.246), şofer de autoturisme şi camionete (12.237), ajutor bucătar (12.077), conducător auto transport rutier de mărfuri (11.135), muncitor necalificat la spargerea şi tăierea materialelor de construcţii (10.878) şi agent de securitate (10.438).

În acelaşi timp, până la data de 30 septembrie 2025, au fost eliberate 83.914 avize de angajare/detaşare pentru lucrători străini, iar în curs de soluţionare erau 7.418 de solicitări, conform Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Prin comparaţie, în 2024 au fost emise 105.977 avize de angajare/detaşare. În aceeaşi perioadă de referinţă, au fost eliberate 61.954 permise de şedere temporară în scop de angajare şi 156 de permise de şedere în scop de detaşare, faţă de 110.365, respectiv 339 în anul 2024.

De asemenea, datele comunicate de Ministerul Afacerilor Externe arată că, până în 26 septembrie 2025, au fost eliberate 42.544 de vize pentru angajare în muncă cetăţenilor străini care urmau să intre în România şi au fost respinse 9.851 cereri de eliberare a vizelor de lungă şedere pentru angajare în muncă/detaşare. Un număr de 272 de astfel de vize au fost anulate/revocate, iar 4.648 de cereri sunt în curs de soluţionare.

Conform Inspecţiei Muncii, numărul de contracte individuale de muncă (CIM) noi ale salariaţilor cetăţeni ai unor state din afara Uniunii Europene, încheiate în perioada 1 ianuarie – 25 septembrie 2025, a fost de 73.213. În anul 2024, numărul total de CIM noi a fost de 98.966.

Contingentul de lucrători străini se stabileşte anual sau ori de câte ori este nevoie, prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

Guvernul a aprobat ordonanţa privind reorganizarea Ministerului Agriculturii; se desfiinţează 216 funcţii de conducere

Guvernul a aprobat marţi ordonanţa privind reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi a structurilor din subordinea acestuia, care prevede, printre altele, desfiinţarea a aproximativ 216 funcţii de conducere, a anunţat instituţia, printr-un comunicat.

„Reorganizarea nu este un exerciţiu administrativ intern, ci o măsură orientată direct către beneficiarii finali ai politicilor agricole – fermierii. Prin actul normativ adoptat astăzi sunt prevăzute următoarele măsuri principale: reducerea numărului ordonatorilor de credite cu 73, de la 166 în prezent, ceea ce va permite o coordonare mai eficientă a instituţiilor din subordinea MADR; desfiinţarea a aproximativ 216 funcţii de conducere, cu scopul diminuării nivelurilor ierarhice şi al simplificării circuitului decizional”, se arată în comunicatul MADR, scrie Agerpres..

Potrivit documentului citat, reorganizarea va conduce la reducerea birocraţiei şi a suprapunerilor instituţionale, simplificarea traseului documentelor, scurtarea termenelor de soluţionare a cererilor şi dosarelor fermierilor şi eficientizarea activităţii structurilor din teritoriu.

Ca urmare a acestei reorganizări, cheltuielile cu salariile vor scădea cu cel puţin 10% la nivelul structurilor reorganizate.

„Totodată, se menţine un principiu esenţial: Ministerul Agriculturii este în primul rând un minister al plăţilor către fermieri. Cheltuielile de personal reprezintă în prezent doar 6,8% din bugetul MADR, diferenţa fiind direcţionată către plăţi directe, programe de sprijin şi investiţii în agricultură şi industria alimentară. Reorganizarea vizează eliminarea paralelismelor instituţionale şi a procedurilor excesive care încetinesc procesul decizional şi afectează relaţia cu fermierii. Noua structură administrativă va permite o mai bună coordonare a politicilor agricole şi o abordare unitară la nivel naţional”, se mai arată în comunicat.