Un fond chinez este pregătit să investească 15 miliarde de euro în tunelul submarin dintre Helsinki şi Tallinn

Compania care dezvoltă acest proiect, FinEst Bay Area Development, a anunţat vineri că a semnat un Memorandum de înţelegere cu Touchstone Capital Partners, conform căruia o treime din finanţare va fi furnizată sub formă de private equity, ceea ce va da Touchstone o participaţie minoritară la viitorul tunel, iar restul de două treimi din finanţare va fi sub formă de plată a datoriilor.

Autorităţile de la Helsinki şi Tallinn analizează de mai mulţi ani posibilitatea de a construi un tunel submarin între cele două capitale nordice, situate la ambele capete ale Golfului Finic. Zeci de mii de estonieni lucrează în regiunea Helsinki şi mulţi dintre ei fac naveta săptămânal pe mare, iar mulţi turişti finlandezi vizitează Tallinn.

Tunelul propus, cu o lungime de 103 de kilometri, ar scurta durata călătoriei între Helsinki şi Tallinn la aproximativ 30 de minute, faţă de cel puţin 90 de minute în prezent cu cel mai rapid ferry boat. În plus, tunelul feroviar ar conecta aeroporturile dintre cele două capitale şi, de asemenea, ar face legătura cu Rail Baltica, o conexiune feroviară care ar urma să unească Varşovia cu Tallinn, începând din anul 2026.

FinEst Bay Area, care anterior a estimat costurile totale ale tunelului la 15-20 miliarde euro, a precizat că detaliile financiare vor fi stabilite cu Touchstone în următoarele şase luni. Firma a strâns deja 100 milioane de euro de la compania de construcţii ARJ Holding cu sediul în Dubai şi, în prezent, caută investitori europeni.

„Acum, că am rezolvat partea cu finanţarea putem merge înainte”, a declarat responsabilul pentru acest proiect, Peter Vesterbacka, fostul director general al producătorului de jocuri video Rovio.

Un studiu de fezabilitate comandat de Guvernele din Finlanda şi Estonia, publicat în 2017, susţinea că acest tunel ar putea să fie deschis în 2040, însă Peter Vesterbacka a reiterat faptul că este posibil ca tunelul să fie inaugurat până la finele lui 2024.

Finlanda şi Estonia ar dori ca proiectul tunelului submarin să fie inclus pe lista rutelor considerate de importanţă vitală pentru transportul european şi global, dar până în acest moment nu au obţinut sprijinul Uniunii Europene.