Cele două ţări vecine din Asia de Sud-Est se acuză reciproc că au declanşat reluarea luptelor duminică noaptea, la mai puţin de două luni după semnarea unui acord de încetare a focului, alături de preşedintele american Donald Trump, scrie Agerpres.
Cambodgia a susţinut că nu a ripostat la atacurile Thailandei, care a lansat luni atacuri aeriene asupra zonelor de frontieră.
Fostul premier Hun Sen a anunţat însă marţi că armata cambodgiană a lansat un contraatac „după ce a dat dovadă de răbdare timp de mai mult de 24 de ore pentru a respecta încetarea focului şi pentru a acorda timp populaţiei să se adăpostească”.
„Forţele noastre trebuie să lupte oriunde a atacat inamicul”, a scris influentul fost lider pe Facebook, îndemnându-şi trupele să „distrugă forţele inamice”.
Armata thailandeză a anunţat marţi moartea altor doi soldaţi, unul ucis în explozia unei grenade în apropierea templului disputat Preah Vihear, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO.
Aproximativ treizeci de soldaţi au fost răniţi de la reluarea ostilităţilor, a anunţat armata.
Ministerul cambodgian al Apărării a anunţat marţi uciderea altor trei civili şi rănirea altor douăzeci, dintre care unii grav, începând de duminică, crescând numărul total al civililor cambodgieni ucişi la şapte, potrivit Phnom Penh, în timp ce zeci de mii de oameni au fost evacuaţi de ambele părţi ale frontierei.
Reluarea luptelor îngrijorează comunitatea internaţională. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi Uniunea Europeană au cerut luni ambelor ţări să reducă tensiunile şi „să dea dovadă de maximă reţinere”.
Cele două ţări vecine au semnat pe 26 octombrie un acord de încetare a focului, în prezenţa preşedintelui american Donald Trump, acord care a fost suspendat câteva săptămâni mai târziu de Thailanda, după explozia unei mine terestre care a rănit mai mulţi soldaţi ai săi.
Ambele părţi se angajaseră să îşi retragă armele grele, să cureţe minele din zonele de frontieră şi să continue dialogul, dar problemele de fond au rămas nerezolvate.
Conflictul îşi are rădăcinile dintr-o dispută veche privind demarcarea anumitor secţiuni ale frontierei lor de 800 de kilometri, care datează din perioada colonială franceză.