Un nou cuvânt în Strada Doamnei: deflaţia

Preţurile la energie, parte a coşului de consum al populaţiei, au scăzut cu 6,3% în doar o lună, o arată datele flash ale Eurostat pentru decembrie, lucru ce a dus rata anuală a inflaţiei în zona euro de la 0,3% la -0,2%. Scăderea mare a preţurilor la energie, pe fondul reducerii preţului la petrol, nu a fost contrabalansată nici de avansul cu 1,5% a preţurilor la servicii.

O rată a inflaţiei în teritoriu negativ pune presiune pe BCE, care nu are cum să mai scadă dobânda cheie, aflată foarte aproape de 0%, şi care a dus deja sub zero dobânda pentru depozitele băncilor comerciale. Guvernatorul Mario Draghi a promis acţiune din partea BCE, pentru care deflaţia ar însemna o accentuare a poverii datoriilor publice ridicate asupra statelor din zona euro, ceea ce ar putea însemna quantitative easing, sau achiziţia de datorie publică cu monedă nou emisă, în speranţa că va face inflaţie.

La graniţa de Est a Europei, BNR a anunţat ieri scăderea dobânzii cheie de la 2,75% la 2,5%. România are cea mai mare rată a inflaţiei din UE, de 1,5% în noiembrie, însă chiar şi aşa se plasează sub ţinta BNR de 2,5%.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spune că se aşteaptă ca rata inflaţiei să se plaseze sub 1,5% în următoarele luni. Pentru BNR, cea mai mare necunoscută, cu cea mai mare influenţă, este evoluţia preţului petrolului. De altfel, Isărescu a recunoscut incapacitatea BNR de a face o prognoză în acest sens, deşi spune că va fi livrată una, având în vedere că o cifră este necesară pentru raportul pe inflaţie de luna viitoare.

Isărescu a explicat că teoria economică elementară spune că atunci când preţurile la petrol scad, ţările producătoare sunt nevoite să crească producţia pentru a-şi acoperi cheltuielile de bază, cum ar fi cele cu datoriile, astfel că oferta din piaţă creşte, ceea ce duce şi mai jos preţul. Astfel de ţări sunt Rusia sau Venezuela, dependente de exploatările de petrol, a spus guvernatorul.

În privinţa deflaţiei din zona euro, Isărescu susţine că nu ştim încă dacă este un fenomen temporar, benign, sau unul de durată, care ar avea consecinţe economice serioase. Acesta a explicat că dacă la invelul percepţiei generale există temeri deflaţioniste, atunci economia ar avea de suferit, pentru că s-ar aplica principiul invers celui din inflaţie, când oamenii cumpără acum pentru că se aşteaptă ca în viitor preţurile să crească. „Lumea nu mai cumpără acum, aşteptând ca preţurile să scadă, ci aşteaptă. Ceea ce ar putea influenţa creşterea economică”, spune guvernatorul.

„Privim şi noi cu îngrijorare la deflaţie”

După ce timp de 23 de ani România a avut inflaţie cu două sau chiar trei cifre, pare ireal să auzi din partea guvernatorului BNR cuvântul „deflaţie”. Scăderea creditului şi creşterea economică lentă din zona euro au făcut însă ca preţurile să crească mai puţin până şi în România, pentru care UE reprezintă principala piaţă de desfacere şi locul de unde vin cele mai multe importuri.

„Privim şi noi cu îngrijorare la deflaţie. Dar avem instrumentele necesare (pentru a o combate-n.red.)”, spune Isărescu.

Acesta a explicat că BNR poate să mai scadă atât dobânda – „mai avem şedinţe pentru doi ani cu scăderi de 0,25%, până ajungem la 0” -, cât şi rezervele minime obligatorii ale băncilor – unde există un „exces” care va fi corectat în următoarele luni. De asemenea, BNR mai are la dispoziţie şi cursul de schimb, ca întotdeauna. Isărescu a dat exemplul Cehiei, care are dobânda cheie la 0% şi utilizează cursul de schimb ca instrument de politică monetară.

Cum se foloseşte cursul de schimb pentru a genera inflaţie? Prin depreciere, care duce la ieftinirea exporturilor şi scumpirea importurilor.

Guvernatorul BNR a reiterat speranţa perenă că, în următoarele luni, creditarea va creşte pe fondul avansului creditului în lei „şi a scăderii mai temperate a celui în valută”.