Un nou pol de dezvoltare imobiliară în Bucureşti: 30 de turnuri de apartamente şi birouri pe o singură stradă

Austriecii e la Immofinanz au început anul trecut să-şi cureţe portofoliul de terenuri pe care dezvoltatorul Adama le deţine. Anul trecut, compania a vândut două terenuri, cu o suprafaţă totală de 2,5 hectare.

La vânzare este şi unul dintre cele mai mari terenuri din Capitală, cel al fostei platforme Ventilatorul. Tranzacţia ar putea fi încheiată chiar anul acesta, a declarat în cadrul unei întâlniri cu presa, Mihnea Şerbănescu, general manager al Cushman & Wakefiled, care se ocupă de vânzarea terenului de 5,3 hectare.

Cu planul urbanistic zonal (PUZ) obţinut în 2014, pe terenul Ventilatorul se poate construi un proiect mixt, cu blocuri de apartamente, dar şi spaţii de birouri, înalte de 9, 11, resprectiv 15 etaje.  

„Zona Progresului poate fi o soluţie, o extindere a polului de Vest. Este o zonă care nu e aglomerată şi care poate suporta şi locuinţe, şi birouri. Ca model, este ceea ce a făcut Vastint la Timpuri Noi, pe un teren cu o suprafaţă oarecum similară. Rămâne ca piaţa să confirme zona, care e un pic în afara centrelor consacrate”, mai spune Şerbănescu. 

Chiar în continuarea terenului Ventilatorul, vecinii de la Titan Mar, companie deţinută de familia fostului primar al Bucureştiului, Adriean Videanu, au obţinut avizele pentru terenul de circa 5 hectare, unde se pot costrui 13 clădiri cu 12 etaje, şi una de 20 de etaje. 

    Şi Camelia Şucu, fosta soţie a omului de afaceri Dan Şucu, vrea să marcheze intrarea în imobiliare. În continuarea terenului deţinut de Titan Mar, societatea Class Real Estate Development a demarat anul trecut demersurile pentru obţinerea PUZ-ului pentru un teren de 10.000 de mp, pretabil la construcţia a trei clădiri de locuinţe, înalte de zece etaje.

    În toamna anului trecut, în societatea care deţine terenul au fost cooptaţi doi investitori din Dubai, care deţin, fiecare, câte 25% din Class Real Estate Development. Restul de 50% este deţinut de Class Imobiliar Rezidenţial, unde acţionar majoritar este Ioana Matei Şucu, iar acţionar minoritar este Camelia Şucu. 

Găurile negre lăsate de Ceauşescu 

Dacă vor fi finalizate proiectele imobiliare propuse pe aceste terenuri, turnurile de apartamente vor genera automat o creştere a traficului. Iar investiţiile autorităţilor în îmbunătăţiera infrastructurii vor veni după asta, chiar dacă zonele sunt deservite de metrou. Un exemplu în acest sens este chiar zona de nord, la staţia de metrou Aurel Vlaicu, acolo unde în ultimii ani au fost livrate mai multe clădiri de birouri. 

„Piaţa imobiliară din Bucureşti o ia înaintea infrastructurii, care vine după. Aşa s-a întâmplat şi în zona Promenada, unde practic s-a produs o aglomerare vizibilă şi pe care municipalitatea şi chiar entităţile private încearcă să o rezolve. Principalii invesitori din zonă fac eforturi atât în proiectele pe care le-au început, dar şi în cele viitoare. Spre exemplu, Skanska a îmbunătăţit intersecţia între Barbu Văcărescu şi Fabrica de Glucoză, va îmbunatăţi şi accesul la noul proiect, Equilibrium. La un moment dat, cei de la NEPI se gândeau să facă un fel de pasarelă peste Calea Floreasca, astfel încât acea trecere de pietoni atât de necesară, sa nu mai întrerupă fluxul pe Calea Floreasca în dreptul intrării de la Promeanda”, mai spune Şerbănescu.  

Procesul de reurbanizare a fostelor platfrome industriale, aflate astăzi în zone centrale sau semi-centrale este unul de durată. O altă zonă a Capitalei, cu terenuri pe care în trecut au funcţionat fabrici a intrat în atenţia investitorilor. Pentru cinci terernuri din zona Obor, inclusiv cel al Aversa, proprietarii sunt în proces de obţinerea PUZ-ului. 

„Asta e problema Bucureştiului, pentru că Ceauşescu a dezvoltat oraşul şi a făcut cartiere de blocuri mai departe decât uzinele. Şi am rămas cu nişte găuri negre în zona Progresului, la Griro, în partea de Est; avem foarte multe fabrici care din păcate au rămas cu reglementări de zonă industrială şi care trebuie reurbanizate cumva”, completează Şerbănescu.