Un proiect de federalizare a Republicii Moldova, promovat de Socialiştii preşedintelui ales Dodon, publicat în presă

Dodon a promovat insistent în timpul campaniei electorale, dar şi după aceea ideea federalizării Republicii Moldova, ca soluţie pentru ‘reîntregirea ţării’, scrie publicaţia menţionată.

Proiectul respectiv datează încă din 2014 şi prezintă viziunea socialiştilor privind federalizarea republicii, axată pe trei scenarii privind regiunea din stânga Nistrului. Primul prevede revenirea Tiraspolului sub jurisdicţia Chişinăului, cu statut de autonomie, al doilea se referă la ‘renunţarea’ la Transnistria, iar al treilea vizează federalizarea. Socialiştii susţin că primul e nerealist, întrucât Chişinăul insistă pe el ‘fără succes deja de 20 de ani’, în timp ce al doilea e pur şi simplu ‘inadmisibil’.

În schimb, Igor Dodon susţine că ideea federalizării este unica realistă în acest moment şi ar putea fi susţinută de către partenerii externi ai Chişinăului, scrie Independent.md.

‘Federalizarea va asigura (Republicii) Moldova posibilitatea unui control deplin asupra propriilor hotare, poporul nostru se va reunifica, va deveni un tot întreg, vor dispărea frontierele administrative şi dubla conducere. Totodată, teritoriul R. Moldova, de pe malul stâng al Nistrului, şi anume Transnistria, îşi va păstra, ca subiect al federaţiei, un element important al autonomiei şi al specificului său, inclusiv o parte din propria simbolistică şi reprezentare politică. Credem că dacă e să privim lucrurile de o manieră neafectată de clişee, speculaţii şi sperietori, federalizarea va apărea drept o unică alternativă de compromis în soluţionarea problemei transnistrene’, se menţionează în documentul, citat de ziarul menţionat.

Astfel, proiectul socialiştilor prevede ca, după federalizare, republica să fie denumită ‘Moldova Federală’, care să aibă trei entităţi: Republica Moldova, Transnistria şi Găgăuzia.

Potrivit proiectului, ‘Republica Moldova, Transnistria şi Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, ca subiecţi ai Federaţiei, dispun de propriile constituţii, legislaţii, proprietăţi de stat, buget independent şi sistem fiscal’.

Federaţia ar urma să aibă un parlament bicameral, compus din Senat şi Camera Reprezentanţilor. Senatul ar urma să fie compus din 27 de membri, ‘rezultând din necesitatea asigurării unei reprezentări cuvenite în ramura legislativă a puterii în Federaţie, indiferent de mărimea teritoriului subiectului Federaţiei’.

Camera Reprezentanţilor ar urma să numere 71 de membri, aceştia fiind delegaţi proporţional cu numărul locuitorilor din cele trei entităţi.

Totodată, şeful guvernului ar urma să fie propus de către preşedintele statului şi confirmat de către Senat.

Proiectul mai prevede ca limba de stat a noii federaţii să fie ‘moldovenească’, în timp ce limba rusă ar avea statut de ‘limbă de comunicare interetnică’. De asemenea, se propune ca ‘lucrările de secretariat în toate organele puterii de stat şi ale administraţiei locale să fie în limbile moldovenească şi rusă’.

În deschiderea conferinţei dedicate rezolvării conflictului transnistrean, joi, la Chişinău, preşedintele parlamentului Andrian Candu a recunoscut că autorităţile moldovene nu au acordat suficient timp pentru soluţionarea diferendului, iar problema respectivă devine tot mai puţin relevantă pentru societate, a relatat Radio Chişinău.