Un proiect energetic vechi de 17 ani, din nou pe masa Guvernului României. De data asta, e implicat Gazprom

„Am convenit ca în termen de trei luni de zile companiile Conpet și Transnafta (operatorul reţelei de conducte din Serbia) să finalizeze o analiză economică în privința viabilității construirii unei conducte care să lege Pitești de Pancevo și care să faciliteze transportul țițeiului către rafinăria Pancevo prin Portul Constanța”.

Declaraţia a fost făcută de ministrul român al Energiei, Răzvan Nicolescu, după o întâlnire cu omologul său din Serbia. Dacă se va dovedi mai mult decât o simplă declaraţie de intenţie, noua conductă reprezintă revitalizarea parţială a unui proiect vechi de decenii: PEOP, Pan European Oil Pipeline.

Ideea unui oleoduct care să transporte petrolul caspic în Europa Occidentală este veche din 1997, şi presupunea construcţia unei conducte care să plece din Constanţa, să tranziteze România, ţările din fostul spaţiu Iugoslav (Serbia şi Croaţia) pentru a se opri în portul italian Trieste.

În afara câtorva studii şi a multor declaraţii nu s-a întâmplat nimic iar proiectul a fost îngropat chiar şi oficial. Conducta ar fi urmat să aibă o lungime totala de 1.360 de kilometri si sa transporte până la 90 de milioane de tone de ţiţei pe an (România produce acum mai puţin de 5 milioane de tone pe an).

România ar fi avut de câştigat atât prin alimentarea rafinăriilor cu ţiţeiul caspic transportat de conduct (de domeniul trecutului,pentru că rafinăria Arpechim Piteşti a fost între timp închisă) cât mai ales din taxele de tranzit, estimate la jumătatea anilor 2000 la cel puţin 600 de milioane de dolari pe an.

În deceniul actual, chestiunea unei conducte de petrol care să aducă ţiţeiul în zona balcanică a reapărut, numai că şi protagoniştii şi ţiţeiul sunt alţii. Este vorba despre Gazprom şi ţiţeiul rusesc.Gazprom, prin divizia sa petroliră Gazprom Neft, a cumpărat NIS, compania naţională petrolieră a Serbiei, care operază două rafinării, la Pancevo şi Novi Sad. 

România are terminal Petrolier la Marea Neagră, iar sistemul naţional de transport al ţiţeiului operat de Conpet include şi o conductă Constanţa-Piteşti, prin care se alimenta cu ţiţei rafinăria Arpchim. După preluarea rafinăriilor din Serbia, ruşii ar fi interesaţi de o prelungire a acestei conducte, de la Piteşti până la Pancevo. adică 324 de kilometri, din care circa 280 de kilometri pe teritoriul ţării noastre. Capacitatea oleoductului ar putea fi de 7,5 milioane de tone pe an.

Pentru Gazprom, avantajele sunt multiple: ţiţeiul va fi adus la rafinăria din Serbia pe un traseu mult mai scurt, cu costuri mai mici şi securitate mai mare. Practic, petrolul va veni pe tancuri petroliere din Rusia, prin Marea Neagră, până la Constanţa, de unde va fi încărcat în conductele Conpet prin Oil Terminal.

„Practic, interconectăm sistemele de transport al ţiţeiului din România şi Serbia. Relaţia noastră cu partenerii din Serbia este foarte bună, iar interesul este comun. În prezent, mai avem nevoie de ok-ul din partea Gazprom Neft, proprietarul rafinăriei de la Pancevo, pentru a demara proiectul. Există interese comune economice şi geopolitice şi aşteptăm să dăm drumul proiectului” spunea, încă din august 2013, directorul general al Conpet, Liviu Ilaşi.

În ultmii ani, Gazprom şi-a tot sporit prezenţa în România. Alături de livrările de gaze, prin NIS, compania dezvoltă o reţea de benzinării şi are concesionate patru perimetre petroliere în vestul ţării.