Un salariat din România are 149 de contracte de muncă active; peste 400 de salariaţi au câte 10 contracte de muncă fiecare – EXCLUSIV

„Numărul maxim de contracte de muncă active la 23 decembrie 2020, înregistrate pentru un salariat în sistemul Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor (REGES) este de 149. Toate contractele sunt înregistrate cu timpul normei „timp parţial”, iar valoarea însumată a salariului de bază brut lunar, declarată pentru toate cele 149 de contracte, este de 3.368 de lei”, au spus exclusiv pentru Economica.net oficialii Inspecţiei Muncii.

424 de salariaţi au câte 10 contracte de muncă active fiecare, 662 de salariaţi au câte nouă contracte fiecare, iar 789 de salariaţi au câte opt contracte de muncă fiecare, au comunicat pentru Economica.net oficialii Inspecţiei Muncii.

Potrivit legislaţiei în vigoare, nu există o prevedere care să limiteze, în mod expres, numărul de contracte individuale de muncă pe care le poate avea un salariat, a precizat Inspecţia Muncii care ne-a trimis lista prevederilor din Codul Muncii care reglementează durata timpului de muncă.

Art. 112

(1) Pentru salariații angajați cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână.
(2) În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi și de 30 de ore pe săptămână.

Art. 114

(1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
(2) Prin excepție, durata timpului de muncă, care include și orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referință de 4 luni calendaristice, să nu depășească 48 de ore pe săptămână.
(3) Pentru anumite activități sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă respectiv, perioade de referință mai mari de 4 luni, dar care să nu depășească 6 luni.
(4) Sub rezerva respectării reglementărilor privind protecția sănătății și securității în muncă a salariaților, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele colective de muncă pot prevedea derogări de la durata perioadei de referință stabilite la alineatul (3), dar pentru perioade de referință care în niciun caz să nu depășească 12 luni.
(5) La stabilirea perioadelor de referință prevăzute la alineatele (2) – (4) nu se iau în calcul durata concediului de odihnă anual și situațiile de suspendare a contractului individual de muncă.
(6) Prevederile alineatelor (1) – (4) nu se aplică tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani.

Art. 115

(1) Pentru anumite sectoare de activitate, unități sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore.
(2) Durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore.