Una din puținele decizii prociclice ale BNR: cu bursele internaționale pe roșu, BNR taie dobânda, motivată de inflația mică. Repercursiuni? După alegeri se depreciază leul

Ce înseamnă de fapt scăderea ratei de dobândă de politică monetară? Mai întâi o reducere a poverii pentru oamenii și firmele cu credite în lei. Ei vor avea rate ușor mai mici, iar în buzunarul cetățeanului economia va fi, în medie, de 5-7 lei.

Măsura ar trrebui să aibă efecte și pe piața interbancară. Mai exact, ROBOR la toate nivelurile ar trebui să scadă, fapt care va conduce inevitabil la o nouă ieftinire a banilor. În cazul unei supralichidități a sistemului bancar, nu știm cât de benefică este o astfel de decizie. Menționăm că, evoluția pieței interbancare nu a anticipat în nici un fel reducerea ratei dobânzii de politică monetară.

Cu superlichiditate în piață, BNR va putea să își ducă în continuare politica de ”țintire a cursului de schimb”. Și totuși, analiștii sunt de părere că după alegerile generale, leul se va deprecia. Nu foarte mult, pentru că BNR are rezerva valutară extinsă, fapt care îi permite să jongleze destul de eficient cu cursul de schimb.

Prin decizia de reducere a dobânzii de politică monetară, BNR oferă mediului economic, în special celui de afaceri, o gură de oxigen. Firmele, atât cele românești cât și cele străine, vor fi bucuroase să își reducă ratele la liniile de credit și chiar, cele pe care le dețin prin creditele furnizor.

De ce spun că este o atitudine proactivă a BNR când ia această decizie? În primul rând pentru că, după alegeri, sunt așteptate modificări ale Codului Fiscal, creșteri de taxe și impozite, iar un mic respiro înainte de acestea nu poate decât să facă bine pentru sănătatea firmelor. În plus, este pentru prima dată când piața interbancară nu reacționează.

Decizia BNR este foarte importantă pentru evoluția viitoare a economiei noastre, văzută bineînțeles în organigrama economiei mondiale. În condițiile unei lume asaltate de perspective negative și chiar de recesiune, economia României este un fulg în cătarea vântului. Și totuși, diferențialul existent între dobânda de 6,5% și inflația de 4,4% s-ar putea să contrabalanseze puternic ecuația în favoarea României. Din nou o bilă albă pentru noi!. Dacă, însă, recesiunea va veni și la noi…

Rata anuală a inflației a continuat să se reducă în iunie 2024, coborând la 4,94 la sută, sub nivelul prognozat, de la 5,12 la sută în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflația de bază și de prețul combustibililor, contrabalansate parțial de creșterea prețului gazelor naturale.

Față de luna martie, rata anuală a inflației s-a redus în iunie mai mult decât s-a anticipat, diminuându-se cu 1,67 puncte procentuale (de la 6,61 la sută), în principal ca efect al ieftinirii substanțiale a energiei pe ansamblul trimestrului II, îndeosebi a gazelor naturale, sub influența modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum și pe fondul continuării scăderii dinamicii prețurilor alimentelor.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 5,3 la sută în iunie, de la 6,7 la sută în martie 2024. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC s‑a redus la 7,2 la sută în iunie, de la 8,5 la sută în martie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în iunie 2024 la 7,3 la sută, de la 8,3 la sută în martie 2024.

Activitatea economică a crescut cu 0,7 la sută în trimestrul I 2024, mai puțin decât s-a anticipat, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar așteptărilor.

Totodată, față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ în trimestrul I 2024, la 0,5 la sută, de la 3,0 la sută în precedentele trei luni. Descreșterea a fost determinată de această dată în principal de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală a înregistrat o scădere deosebit de amplă, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023, în timp ce consumul gospodăriilor populației a continuat să-și accelereze creșterea în termeni anuali.