Ungaria a început construirea celei de-a doua linii a gardului de la frontiera sa cu Serbia

Guvernul de dreapta al premierului Viktor Orban consideră migraţia drept una dintre cele mai mari ameninţări la adresa statu-quo-ului din Uniunea Europeană. Dar oficiali de la Bruxelles şi unele capitale europene sunt preocupate în legătură cu politicile pe cont propriu ale Budapestei.

O comisie a Parlamentului European, de exemplu, urmează să discute luni despre situaţia drepturilor omului din Ungaria. De altfel, Orban este unul din rarii lideri ai UE care îl aprobă pe preşedintele american Donald Trump, care vrea să construiască un zid de-a lungul frontierei SUA cu Mexicul.

Un gard din sârmă ghimpată a fost deja ridicat în 2015, când Ungaria figura pe principala rută terestră a sutelor de mii de migranţi şi refugiaţi, mulţi dintre ei plecaţi din cauza războiului din Siria. Gardul a blocat efectiv ruta spre Germania, către care se îndreptau mulţi dintre migranţi. Dar Budapesta a indicat că va construi o a doua linie a gardului care va face bariera mai eficientă şi îi va reţine pe migranţi în timp ce le sunt procesate cererile de azil.

Cu toate că presiunea la graniţa ungară este departe de cea care a existat în momentul de vârf al crizei migraţiei în 2015, patrulele de frontieră împiedică încă zilnic sute de migranţi să treacă ilegal frontiera şi escortează zeci de străini care au reuşit să pătrundă în Ungaria, potrivit guvernului.

Stâlpii pentru cea de-a doua linie a gardului sunt deja în apropiere de staţia de frontieră Kelebia şi materiale de construcţie au fost transportate în diferite zone de graniţă.

Şeful de cabinet al premierului Orban, Janos Lazar, afirma săptămâna trecută că guvernul a alocat 38 miliarde de forinţi (130 milioane de dolari) pentru cea de-a doua linie a gardului şi pentru taberele de reţinere a migranţilor.

Potrivit lui Lazar, cea de-a doua linie a gardului, care se va construi pentru moment doar la graniţa Ungariei cu Serbia, va fi amplasată imediat ce va permite vremea şi va fi finalizată până la sfârşitul primăverii.

Filiala ungară a Comitetului Helsinki şi Human Rights Watch (HRW) i-au trimis o plângere comisarului european pentru migraţie Dimitris Avramopoulos în legătură cu practicile actuale şi schimbările legale propuse.

”Comisia Europeană nu ar trebui să stea deoparte în timp ce Ungaria ia în derâdere dreptul de a cere azil”, a declarat Benjamin Ward, director adjunct al HRW. ”Folosirea zonelor de tranzit ca centre de detenţie şi forţarea solicitanţilor de azil care sunt deja în interiorul Ungariei de a se întoarce în Serbia, de partea cealaltă a gardului de sârmă ghimpată, sunt abuzive, fără sens şi crude”, a mai spus el.

Practica guvernului ungar de a permite intrarea a numai 10 migranţi pe zi creează un blocaj periculos de-a lungul frontierei ungaro-sârbe, uneori în condiţii inumane, potrivit HRW.

Guvernul ungar a respins afirmaţiile: ”Human Rights Watch … încearcă din nou să-i denigreze pe cei care îşi fac datoria la frontieră. Ungaria a fost printre primele ţări care au respectat regulile UE, care apără frontierele Schengen, care îi opreşte, îi înregistrează şi îi separă pe refugiaţi de migranţii economici”.