Ungaria se opune prelungirii automate a sancţiunilor împotriva Rusiei

‘Considerăm că aceasta (prelungirea sancţiunilor n.red.) trebuie discutată şi decisă la nivelul politic cel mai înalt’, a afirmat şeful diplomaţiei ungare, sugerând că, în opinia guvernului de la Budapesta, o astfel de hotărâre ar trebui luată de cei 28 de şefi de stat sau de guvern din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, nu de miniştrii de externe, cum s-a procedat până în prezent.

În cursul vizitei efectuate la Budapesta, ministrul Serghei Lavrov s-a întâlnit şi cu premierul Viktor Orban. Acesta este singurul şef de stat din UE care l-a primit pe preşedintele Vladimir Putin într-o vizită oficială după criza declanşată de anexarea Crimeii şi de conflictul din estul separatist prorus al Ucrainei. Lavrov a descris discuţia avută miercuri cu şeful executivului ungar drept ‘foarte constructivă’.

UE a adoptat împotriva Rusiei sancţiuni ce prevăd mai ales interdicţii de viză şi îngheţarea conturilor unor responsabili ruşi sau ucraineni proruşi, precum şi măsuri împotriva unor companii ruse din sectoarele militar, petrolier şi bancar. După adoptarea lor în anul 2014, sancţiunile au fost prelungite la fiecare şase luni, ultima decizie în acest sens fiind luată în decembrie 2015, fără ca Ungaria să se fi opus vreodată.

În timpul unei vizite efectuate la Moscova în luna februarie, premierul Orban l-a asigurat pe preşedintele Putin că Uniunea Europeană este tot mai dispusă să coopereze cu Moscova şi că sancţiunile impuse Rusiei nu vor fi prelungite în ‘mod automat’.

‘Tot mai multe ţări au început să înţeleagă că avem nevoie să cooperăm (…) UE are o creştere economică atât de lentă că nu îşi mai poate permite luxul de a nu coopera cu cei care pot oferi dinamism dezvoltării’, a argumentat atunci şeful executivului ungar.