Ungaria se opune unor noi cote obligatorii de refugiaţi şi cere ca relocările din Turcia să fie voluntare

‘Dacă va fi încheiat un acord cu Turcia, acesta trebuie să conţină doar măsuri voluntare, nu obligatorii, pentru relocarea migranţilor din Turcia’, a declarat Orban la sosirea la summit, adăugând că vede şanse ca acest lucru să se realizeze.

Liderii europeni trebuie să ia la această reuniune o decizie asupra acordului propus la summitul de săptămâna trecută de premierul turc, Ahmet Davutoglu, care va fi prezent şi el vineri la Bruxelles.

Turcia a condiţionat readmisia migranţilor care pleacă înspre Europa – prin Grecia – de preluarea de către UE direct din Turcia a unui număr de refugiaţi sirieni egal cu cel al migranţilor readmişi pe teritoriul turc. În plus, Ankara a cerut suplimentarea cu încă trei miliarde de euro a ajutorului financiar european oferit Turciei până în anul 2018, pe lângă cele trei miliarde deja promise. Rămân de asemenea valabile solicitările Turciei privind accelerarea procesului de integrare europeană şi liberalizarea vizelor pentru cetăţenii turci, guvernul turc dorind să fie deschise rapid cinci noi capitole de negociere, iar vizele să fie eliminate la sfârşitul lunii iunie.

Mai multe organizaţii internaţionale, mai ales ONU, consideră că returnarea migranţilor ar contraveni dreptului internaţional, însă Comisia Europeană a dat asigurări în ultimele zile că orice acord cu Turcia va ţine cont de aceste preocupări.

Dar dacă vor ajunge la o înţelegere cu Turcia pentru preluarea unor migranţi sirieni ce s-au refugiat în această ţară, liderii europeni vor trebui să convină şi mecanismul lor de relocare în UE.

Cancelarul german, Angela Merkel, la iniţiativa căreia a fost impus la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din luna septembrie şi actualul sistem de cote obligatorii, a cerut adoptarea unui mecanism obligatoriu similar şi în cazul migranţilor care ar urma să fie transferaţi direct din Turcia.

Însă un raport publicat miercuri de Comisia Europeană relevă că până în prezent au fost redistribuiţi numai 937 din cei 160.000 de migranţi menţionaţi în sistemul cotelor obligatorii stabilit la Consiliul JAI din septembrie, executivul comunitar susţinând că principala cauză a implementării lente a acestui mecanism este ‘lipsa de voinţă politică’ a statelor membre, cărora le-a cerut să preia de acum înainte cel puţin 5.600 de migranţi pe lună.