Ungaria se retrage din Curtea Penală Internațională, după vizita lui Benjamin Netanyahu

Guvernul ungar va iniția procedura în conformitate cu cadrul constituțional și juridic internațional, a spus ministrul, într-o decizie ce marchează o schimbare importantă în politica externă a țării.

CPI a fost o inițiativă respectabilă, dar ceea ce am văzut în ultima vreme – iar acuzația împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu este cel mai trist exemplu în acest sens – este că a devenit un organism politic, a declarat Gulyas pentru agenția de știri MTI.

Decizia survine după sosirea premierului Netanyahu la Budapesta joi, în prima sa vizită într-un stat parte la Statutul de la Roma de când CPI a emis un mandat de arestare pe numele său în noiembrie 2024 pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în Fâșia Gaza.

Guvernul ultranaționalist condus de Viktor Orban l-a invitat pe Benjamin Netanyahu să viziteze Budapesta și a repetat că nu va executa mandatul de arestare, susținând că deciziile CPI nu sunt recunoscute în Codul Penal ungar.

Orban, un aliat apropiat al lui Netanyahu, a descris la acel moment mandatul de arestare ca fiind ‘nerușinat și cinic’.

În plus, guvernul ungar a susținut că instanța de la Haga nu are dreptul să îl urmărească penal pe Netanyahu, argumentând că Israelul acționează în legitimă apărare împotriva atacurilor grupării islamiste Hamas.

Ungaria a semnat Statutul de la Roma în 1999 și l-a ratificat în 2001, în timpul primului mandat al lui Viktor Orban ca prim-ministru, dar nu a recunoscut prevederile CPI în Codul său Penal.

Ungaria a indicat deja în februarie că își va reconsidera cooperarea cu CPI la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a anunțat sancțiuni împotriva Curții.

Această instanță a devenit recent un instrument politic părtinitor și a discreditat întregul sistem juridic internațional, a declarat în februarie ministrul ungar de externe Peter Szijjarto.

Până în prezent, doar două țări au părăsit CPI: Burundi în 2017 și Filipine în 2019.

Fondată în 2002, Curtea are în prezent 125 de state membre și este mandatată să urmărească penal cele mai grave crime – genocid, crime de război și crime împotriva umanității – atunci când statele nu doresc sau nu pot face acest lucru singure.

Ungaria devine prima țară din Uniunea Europeană care inițiază un proces de ieșire din CPI, într-un semn suplimentar al distanței tot mai mari față de consensul blocului comunitar.

Un purtător de cuvânt al CPI a reacționat joi, afirmând că Ungaria are ‘obligația juridică’ de a pune în aplicare deciziile Curții Penale Internaționale.

„Curtea depinde de state pentru a-și executa deciziile. Aceasta nu este doar o obligație legală față de Curte conform Statutului de la Roma, ci și o responsabilitate față de celelalte state părți”, a declarat un purtător de cuvânt al CPI, care nu a comentat încă anunțul de joi al guvernului ungar de a se retrage.

În caz de îndoieli cu privire la cooperarea lor, statele o pot consulta în timp util și eficient, a spus purtătorul de cuvânt.

Totodată, el a avertizat că nu depinde de state să stabilească unilateral soliditatea deciziilor judecătorești ale Curții. În această privință, s-a referit la articolul 119 din Statutul de la Roma, prin care a fost constituit tribunalul, care prevede că ‘orice litigiu privind funcțiile jurisdicționale ale Curții se soluționează prin decizia Curții’.