Ungaria şi România au avut cele mai mari ritmuri de creştere economică din UE în trimestrul al doilea

Atât în Uniunea Europeană, cât şi în zona euro, Produsul Intern Brut a crescut cu 0,2% în trimestrul al doilea al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent. Aceasta după ce, în primul trimestru din 2019, faţă de ultimul trimestru din 2018, PIB-ul a crescut cu 0,4% în zona euro şi cu 0,5% în Uniunea Europeană.

Aproape toate ţările UE au raportat creşteri ale PIB-ului în perioada aprilie-iunie 2019, iar cel mai semnificativ avans a fost în Ungaria (1,1%), România (1%), Bulgaria, Danemarca Grecia, Cipru, Lituania şi Polonia (toate cu o creştere de 0,8%). Singurele state în care PIB-ul a scăzut de la un trimestru la altul au fost Marea Britanie (minus 0,2%), precum şi Germania şi Suedia (minus 0,1%). Economia Italiei a stagnant.

În ritm anual, în trimestrul al doilea al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2018, PIB-ul ajustat sezonier a urcat cu 1,2% în zona euro şi cu 1,4% în UE, după ce în trimestrul anterior s-au înregistrat creşteri de 1,3% şi, respectiv, cu 1,6%.

Conform datelor publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică, în trimestrul al doilea, comparativ cu primul trimestru, Produsul Intern Brut al României a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,0%, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2018 acesta a înregistrat o creştere cu 4,4% pe seria brută şi cu 4,6% pe seria ajustată sezonier.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul II 2019 a fost de 256,676 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,0% faţă de trimestrul I 2019 şi cu 4,6% faţă de trimestrul II 2018. Pe serie brută, PIB estimat pentru trimestrul II 2019 a fost de 240,578 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,4% faţă de trimestrul II 2018.

La finele săptămânii trecute, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s, a reconfirmat ratingul de ţară al României la BBB- cu perspectiva stabilă, dar a atras atenţia că ritmul de creştere al economiei româneşti va rămâne sub 4% în acest an, după care se va reduce în 2020-2021 din cauza încetinirii cererii externe, a reducerii ritmului de creştere a salariilor şi a unui mediu fiscal mai neutru.