Ungaria vrea să elimine creditele ipotecare în valută

Trebuie să avem grijă să nu scufundăm sistemul bancar, întrucât mai multe bănci nu ar putea face faţă unor pierderi similare celor înregistrate în programul de plată anticipată derulat în 2011, a spus Varga, vineri, într-un interviu pentru postul de televiziune M1, citat de Bloomberg.

Băncile din Ungaria au pierdut 1,7 miliarde de dolari în 2011, după ce statul a impus ca instituţiile de credit să accepte plata anticipată de către persoanele care au împrumuturi ipotecare la cursuri sub cele de pe piaţa valutară. Peste 156.000 de credite au fost achitate prin acest program.

Premierul Viktor Orban a promis să reducă povara împrumuturilor ipotecare în valută asupra populaţiei. Partidul condus de Orban, aflat la guvernare, se va confrunta anul următor cu alegeri. Precedentele iniţiative ale executivului nu au reuşit să ajute circa 500.000 de persoane, care au credite de aproape 17 miliarde de dolari.

Ratele populaţiei au crescut puternic în urma deprecierii forintului în contextul crizei financiare, iar 20% din creditele ipotecare în monedă străină au devenit neperformante, potrivit datelor băncii centrale.

Băncile, care au termen până la 1 noiembrie să prezinte soluţii proprii, vor rata termenul limită, a declarat joi Varga.

Ministerul Economiei lucrează „la capacitate maximă” la programul pentru împrumuturi ipotecare şi discută în permanenţă cu banca centrală. Guvernul va analiza propunerile la 30 octombrie.

OTP, cea mai mare bancă din Ungaria după active, concurează în cea mai mare parte cu instituţii de credit străine, între care UniCredit, KBC, Erste Group Bank, Intesa SanPaolo şi Raiffeisen Bank International.

Programul de sprijinire a persoanelor care au contractat credite ipotecare în valută ar trebui să reducă ratele lunare cu 15-20% începând de anul următor, iar costurile să fie suportate de bănci, împrumutaţi, precum şi de stat, a spus vineri Varga.

Standard and Poor’s a confirmat ratingurile ‘BB/B’ atribuite Ungariei, cu perspectivă negativă
     
Agenţia de evaluare financiară Standard and Poor’s a confirmat ratingurile Ungariei pe termen lung şi scurt în valută şi monedă locală la ‘BB/B’, perspectiva atribuită ratingului fiind negativă, transmite MTI, citat de Agerpres.

Ratingul atribuit Ungariei face parte din categoria junk (nerecomandat pentru investiţii).

‘Perspectiva rămâne negativă, reflectând posibilitatea retrogradării ratingului, dacă evoluţiile din mediul politic vor duce la scăderea încrederii şi a perspectivelor de creştere a economiei sau la majorarea semnificativă a costurilor de finanţare, lăsând ţara expusă la diminuarea masivă a intrărilor de capital’, se arată în comunicatul S&P.

‘Solvabilitatea Ungariei este în continuare constrânsă de perspectivele slabe de creştere a economiei, de flexibilitatea monetară limitată şi de nivelul ridicat al datoriei publice şi private, dar este sprijinit de structura diversificată a economiei şi exporturilor’, apreciază agenţia de evaluare financiară.

De la venirea sa la putere, în 2010, premierul Viktor Orban a adoptat mai multe măsuri, precum impunerea unor taxe speciale pentru bănci şi alte companii, care au generat critici din partea Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional, instituţii care au salvat Ungaria de la colaps în 2008.

Alte măsuri adoptate de Orban, precum preluarea fondurilor private de pensii, reducerea facturilor la energie şi sprijinirea gospodăriilor care au probleme cu creditele în valută, au ridicat semne de întrebare în rândul investitorilor şi economiştilor.

Ungaria beneficiază de un rating din categoria junk şi din partea celorlalte două mari agenţii de evaluare financiară, Fitch Ratings şi Moody’s Investor Services.

Premierul ungar a declarat, în iulie, că nu are de gând să modifice acest sistem de taxare. Potrivit lui Viktor Orban până când datoria publică a Ungariei nu va fi redusă sub 50% din PIB, de la aproape 80% în prezent, Guvernul nu poate modifica modalitatea de colectare a veniturilor. Orban a estimat că reducerea datoriei publice ar putea dura un deceniu.

Criticii susţin, însă, că, prin taxarea sectoarelor dominate de companiile străine, Guvernul de la Budapesta pune în pericol perspectivele de creştere prin crearea unui mediu care descurajează investiţiile.